Ascutirea cuțitelor definește fiecare gospodărie, iar acolo unde lamele nu taie se presupune că bărbații nu poartă pantaloni. Când doamna casei trebuie să apeleze la outsourcing ca să poată folosi cuțitele sau foarfecele avem o problemă de asumare din partea perechii masculine a rolului adevărat din casă. Un minim de pricepere este obligatoriu pentru ca bărbatul să participe la treburile casei, este opinia mea, pe care o susțin și căreia mi-aș dori să subscrie ca asentiment majoritatea urmașilor lui Adam.
Apoi, dacă bărbatul respectiv mai e și meșter, ascutirea este o mică parte din calificările pe care trebuie neapărat să le stăpânească, măcar la nivel de începător.
Există variante motorizate sau manuale prin care putem face ascutirea lamelor tăietoare din gospodărie și dacă e să ne luăm după Cristi Șoimoșan, o lamă boantă este mai periculoasă decât una ascuțită, pentru că impune folosirea forței brute care nu este controlabilă – Regula nr 1.
Întotdeauna, ascuțirea manuală va fi mai greu de realizat și mai reușită dacă este stăpânită tehnica, de aceea există și meseria de tocilar, omul care folosește o tocilă. În vremurile facultății din Timișoara, prin Bălcescu era un om care apărea frecvent împingând o tocilă acționată cu pedale, un soi de căruț, cu roți din lemn. 
Oamenii îl cunoșteau și gospodinele coborau de prin case sau apartamente să le ascută, pe bani mărunți, cuțitele, foarfecele sau topoare și securi. L-am privit cu admirație pe acel om, aveam 20 de ani și totuși îl vedeam ca o relicvă vie, o parte de istorie păstrată pentru a ne aduce înțelegerea realității. Azi aș achiziționa căruțul acela doar din respect, și l-aș restaura, apoi l-aș dona unui muzeu.
Am avut o discuție lungă cu Cătălin Sorescu, despre ascuțirea dălților, pe care le-am achiziționat/primit de la el, recent. Trecând prin primul curs de sculptură pe care l-am descris în –Sculptura in lemn – primii pași lângă un meșter din Bârsana – am hotărât că e nevoie să-mi cumpăr singur dălțile cu care voi lucra, să nu stric sculele ”profesorelui” meu. Atâta timp cât am stat în atelierul lui, am asistat la ascuțirea dălților și am realizat că e un pas vital ce trebuie parcurs, când vrei să prelucrezi lemnul manual. De la Catalin Sorescu am aflat că mașinile dedicate, model Tormek, sunt destul de costisitoare, iar achiziția lor este justificată doar dacă dălțile acelea și ascutirea lor produce valoare, adică bani.
Ca hobby este o alegere destul de scumpă, sigur, unii nu au o problemă de a-și face astfel de bucurii. Se folosesc polizoare cu turații reduse, eventual cu turație variabilă, sub 500 de rpm. Alternativa pentru ascuțirea dălților și cuțitelor este folosirea unor pietre, dintre care cele mai celebre sunt pietrele naturale Arkansas. Nu sunt singurele disponibile, însă o remarcă de-a lui Cătălin îmi stăruie în minte : Le poți folosi o viață, apoi le vinzi la preț mai bun, pentru că nu se tocesc și le crește valoarea ca piese deosebite.
Din propria mea experiență pot spune că achiziția unui polizor pentru ascutirea sculelor de mână este obligatorie dacă intenționezi să faci treaba ca la carte. Am găsit variante ieftine, utilizabile, chiar și pe OLX. Un Scheppach 2000 S cu piatra si disc de piele, plus un disc de pâslă și o pastă abrazivă pentru lustruire ar putea reprezenta o soluție universală fezabilă. Cred de asemenea că durata de utilizare este cam pe viață, iar șansele să se strice extrem de reduse. Frecvența cu care veți folosi aceste scule va duce la amortizarea lor relativ repede, iar consoartele dvs vor fi de-a dreptul încântate să vadă că acordați atenție treburilor casei. Așa puteți justifica mai ușor timpul petrecut în atelier.
Excelența în domeniu aparține japonezilor, pe care i-am admirat în procesul de fabricație a săbiilor tradiționale. Pașii pentru ascutirea acestora, și timpii alocați, sunt incredibil de lungi și amănunțiți.
Poate prima ascuțire pe care am învățat să o fac a fost a unui lanț de motofierăstrău, cu pila. Apoi m-am domnit și am dus la ascuțit lanțul pentru 5 lei, cu o sculă electrică, dar am aflat că dispare efectiv după cca 10-12 ascuțiri electrice. Am renunțat și de atunci, cred că mai mult de 100 de ori trebuie să ascut manual lanțul până trebuie să-l schimb.
La final, am renunțat să adaug un film despre japonezi, pe care îi stimez ca exemplu general și prefer materialele video ale celor de la Northmen.
Cu drag, de vechi si nou.
