Sunt furios, mâhnit, am sentimente încâlcite și revolta pentru o stare de neschimbat mă doare de 2 zile. Pentru Marcel ieri am fost să comand și să plătesc o coroană de flori. Am ieșit din florărie și cu voce tare l-am certat pentru banii pe care i-am dat, pentru motivul pe care Marcel m-a făcut să ajung în florărie. Mai bine îi aruncam în râu sau îi dădeam unui sărac sau îi cheltuiam la un pahar de vorbă cu el. Azi e ziua lui, e ultima lui zi pe pământ, de mâine va mai fi doar în amintirea noastră.
Vom fi mulți acolo azi, cu același gând, că ne-am fi dorit să nu fie acesta motivul pentru care ne-am întâlnit. Se va vorbi în șoaptă, se vor schimba priviri de neînțeles, cum s-a putut ca la 37 de ani să ți se oprească zborul. Aripile rupte ale vieții se înclină și motivul, deznodământul și urmarea a tot ce s-a întâmplat vor dispărea, lăsând un gol imens. Nu pot să cred că nu mai ești, că un om pe care-l știam mereu acolo, la un apel distanță și 2 străzi mai încolo, sănătos, activ, vesel și săritor nu va mai răspunde niciodată. Suntem toți prinși cu treabă, alergăm pentru bunăstarea familiei, ceea ce ai făcut și tu Marcel, și regretăm doar în clipele astea că nu ne-am întâlnit mai des.
Ți-aș spune multe, te-aș sfătui și te-aș spijini în orice ai avea nevoie, așa cum am făcut-o, și ai făcut-o și tu de atâtea ori … dar nu se mai poate. Te-aș certa Marcele acum, cum ar face-o toți cei care te-au iubit, dar ce folos? Va trebui să ne împăcâm cu gândul că nu mai ești, că tot ce ne rămâne acum, mai mult decât neînțelesul celor întâmplate, este amintirea momentelor când tu ne-ai bucurat pe fiecare-n parte. Să știi Marcele că oricare dintre noi, și suntem mulți, ar fi făcut multe, dacă ne-ai fi cerut și sigur azi n-am fi fost toți strânși, acolo, pentru tine, dar fără tine.
Cred foarte tare că fericirea fiecăruia e dată de valoarea oamenilor cu care se înconjoară și de azi, de două zile în urmă, eu voi fi mai sărac în suflet cu un om, un prieten drag. Nu ai înlocuitor, să știi că tu, cu bune și rele, ai fost si vei fi pentru noi toți, un prieten de neînlocuit. Dacă de acolo din cer părinții chiar pot veghea asupra copiilor, să faci ce știi pentru fiul tău, să îi spui lui Dumnezeu să te ajute, să-l facă pe Mihai să te ierte și să te iubească mai departe de ziua de azi.
Mi-am strâns copiii în brațe mai tare zilele acestea și asta trebuia să faci și tu. Nouă ne va fi dor de tine, dar lor, alor tăi, le vei lipsi în fiecare zi, cât vor trăi.
Ne vom vedea din nou, cu siguranță, toți, și am să-ți spun din nou, toate acestea.
Sărbătorim în fiecare an – Ziua Internationala a Padurii – 21 Martie 2018
1 comentariu Adaugă comentariu
Calin,
Tristetea din sufletul si cuvintele tale trece muntii. Este si a noastra. Adevaratele jertfe sunt ale celor buni.