Baituirea este procesul prin care lemnul capătă o altă culoare decât cea naturală.
Se pot face mai multe tipuri de colorare:
- prin interacțiunea chimică a lemnului cu substanțele aplicate
- prin înbibarea fibrei cu materiale ce au o anumită nuanță în masa lor
- prin aplicarea pe suprafață a unei vopsele sau materie
Prima variantă este determinată de interacțiunea chimică a taninilor din lemn cu o substanță, de regulă leșie sau derivate. Am scris în articolul – Din secretele tâmplăriei Nr. 1 – Finisaj pentru antichizarea stejarului – despre o soluție naturală. Sunt procese ireversibile, care pătrund în fibră și colorează în masă. La stejar au cel mai puternic efect, iar uniformitatea finisajului este greu de obținut având în vedere că suprafața lemnului are densități diferite și unele zone absorb mai mult altele mai puțin. Baituirea folosind acest tip de finisaj nu oferă protecție lemnului, ci are doar efect estetic.
În Europa este interzisă aplicarea leșiilor pe bază de amoniac, din considerente eco și toți marii producători de pardoseli industriale apelează la o singură entitate care le prestează acest serviciu. Acest fapt a dus la creșterea costurilor cu cca 3 EUR/mp în întreaga ofertă europeană, în ultimii doi ani.
Aplicarea de uleiuri sau ceară peste lemn sunt un tip de finisaj aparte care implică intrarea în masa lemnului a unei soluții diluate pe baza unui solvent, evaporarea lui într-o mai mică sau mai mare parte și rezultatul final va fi la fel de posibil neuniform, fără ca acest fapt să reprezinte un impediment. Se recomandă pentru tratarea lemnului folosit preponderent la exterior, însă și pentru interior, mai ales acolo unde se pune problema umidității ( bucătărie sau baie) uleiul sau ceara sunt soluții foarte bune. Baituirea cu acest tip de finisaj oferă și protecție și nu necesită aplicarea unui strat suplimentar de protecție. Recomand utilizarea uleiurilor de la Woca, Osmo sau Rubio, dar sunt voci care susțin Bona ca brand recunoscut. Am cunoștință de cazuri izolate de nereușite, indiferent cât de bine este apreciat fiecare dintre aceste branduri, însă sunt particularități multe de discutat pentru ca baiturirea să fie considerată un proces reușit.
Testați înainte de aplicare pe o bucată de lemn identică ca sursă din felul de lemn pe care urmează să-l finisați. Nu aplicați pe structuri mari fără să încercați înainte efectul pe o zonă mică, unde nu deranjează un rezultat nedorit. Reparațiile sunt întotdeauna mai greu de făcut decât procesul inițial.
Baituirea cea mai comună este folosirea unor substanțe de suprafață, care prin pigmenții încorporați colorează suprafața superficială a lemnului într-o anumită nuanță. Pot fi îndepărtat relativ ușor prin rașchetare sau șlefuire. Sunt foarte multe formule disponibile pe piață, relativ ieftine și cu o complexitate redusă la aplicare. De regulă necesită șlefuire intermediară, între baițuri și înainte de aplicarea unui lac. Lacurile finale pot fi incolore sau dimpotrivă, colorate, ceea ce va schimba culoarea finală a lemnului băițuit. Baițurile pe bază de apă sunt folosite pentru un proces greșit considerat a fi baituirea ecologică ( adică folosind substanțe naturale) Apa este doar solventul, însă compoziția chimică include multe alte substanțe neprietenoase cu mediul și sănătatea, la fel ca și cele greșit catalogate toxice.
Lacurile de sigilare a fibrei lemnului sunt relativ casante, se folosesc pentru interior, au elasticitate redusă și nu suportă variații de temperatură sau mai grav, de umiditate a mediului ambiental. Un lac poliuretanic care s-a întărit va fi întotdeauna mai bun pentru sănătatea utilizatorului decât unul pe bază de apă. Lacul poliuretanic nu mai reacționează la atingerea suprafeței cu diverși solvenți, pe când cel pe bază de apaă, se ”diluează” puțin ( sper să înțelegeți ce înseamnă puțin) în contact cu alimentele lichide, bazate tot pe apă.
Întreg textul de aici este o trecere în revistă succintă privitor la baituirea lemnului, cu precădere a stejarului, destinată celor neavizați. Procedeele complete implică foarte multe alte detalii ale proceselor de aplicare.
Partea opusă băițuirii este decolorarea sau – Albirea lemnului – metode practice și comparații de rezultate
Din secretele finisajelor :
– Spre exemplu aplicarea leșiilor sub formă încălzită sau rece, prin pulverizare sau pensulare are efecte diferite.
– Evidențierea fibrei de stejar se poate face scump prin folosirea unui baiț comercial și apoi rașchetare folosind rașcheta manuală, sau prin aplicarea unui cockteil de smoală diluată în diluant petrolier, urmat tot de rașchetare. Alternativ, uleiul va evidenția fibra densă în detrimentul celei mai moi cu efect estetic impresionant.
– Meșterii tâmplari stăpânesc prelucrarea lemnului la un anumit nivel, bun spre excepțional, însă tehnicile de finisare și baituirea propriu-zisă sunt o artă ce trebuie însușită și înțeleasă suplimentar meseriei de tâmplar. Capacitatea de a prelucra lemnul cu viziunea finisajului în minte ( direcția fibrelor la debitare, nivelul de șlefuire) sunt atribute care sporesc calitatea produsului finit și ne duc spre artă.
Vă doresc să întâlniți artiști tâmplari, eu sunt deschis să-i promovez aici. Noi folosim toate aceste procedee, în funcție de particularitățile fiecărui model de masa sau scaun, iar în descrierea din catalogul de mobilă puteți găsi specificația.
Pentru mai multe informații puteți citi și :
Lacuirea lemnului – istoric si procedee vechi
