Pare la mintea curcii să încadrezi lemnul, care e biomasa la categoria resursă regenerabilă. Însă atunci când construiești o casă la care prevezi o sobă pentru încălzire, o sobă pe lemne, s-ar putea să ”beneficiezi” de o interpretare a legii destul de ambiguă.
Glosar de termeni :
Biomasa este definită în DEX Online așa –
În legea 220 din 2008 se stipulează așa:
Adică din context citesc că biomasa este fracțiunea biodegradabilă a produselor … din agricultură, silvicultură … dar nu scrie negru pe alb material lemnos. Sigur că biodegradabil este orice organic, și lemnul carevasăzică.
Însă se vehiculează conceptul că doar produsele din deșeu de lemn, cum sunt bricheții și peleții s-ar califica la resurse regenerabile, deci bune a fi introduse în ”Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de energie” – necesar la depunerea documentației DTAC.
Legea 156/2016 care modifica legea 372/2005 prevede obligativitatea întocmirii studiului privind implementarea surselor regenerabile de energie pentru clădirile nou construite – Certificat energetic. Trebuie ca pentru a ne încadra în standardul nZEB să avem 30% din energia consumată de o casă nou construită provenită din surse regenerabile.
O resursă concisă este cea de aici – https://www.pro-nzeb.ro/storage/2021/04/2021-05-19_WS1_PRO-nZEB_CM.pdf – un document AAECR. Partea cu ”energie produsă pe o rază de până la 30 de km” lasă loc de eludare. Nu știu cine cunoaște exact locul de unde îi vine curentul electric, că despre gaz … nu mai vorbim.
Deci și biomasa, dar nu scrie lemn clar, așa cum scrie mai jos. În restul Europei lemnul este definit clar ca biomasă:
74% din această biomasă este folosită pentru producerea căldurii, da? Și doar sub 50% este folosit de gospodării, plus că e clară statistica când spune că aproape 70 % este lemn și derivate din lemn, comparativ cu celelalte derivate ale biomasei provenite din agricultură sau deșeuri bio.
Nu de mult am scris soluția mea de criză pentru această iarnă, dacă va fi scump gazul – Încălzire cu lemne – 2022 – soluția de back-up
Conform standardului nZEB sub a cărui putere se construiește azi, conform legii, o casă nouă, zona mea climatică este 3 și trebuie să nu depășesc 125 kWh/mp/an. În acești 125 de kWh/mp/an intră repartizați în felul următor: 10,67 kWh/mp/an – ventilația, 15,72 kWh/mp/an – iluminatul, 33,28 kWh/mp/an – apa caldă și 65 kWh/mp/an pentru încălzire. Deci 1/2 din energia consumată anual de viitoarea mea casă va fi destinată încălzirii.
Trebuie să fac o paranteză aici – să răcești e de 3x mai scump ca și să încălzești. Cred că se pare că ne îndreptăm în acea direcție, dacă facem o medie a prognozei din ultimii 10 ani. Parcă în ultimii 4 ani am asistat doar la record după record de ”an călduros”.
Nu uitați că răcirea începe cu lipsa încălzirii, adică izolația.
1/2, da? Necesarul de energie pentru încălzire poate proveni conform calculelor de la o sobă cu acumulare de căldură, alături de un sistem de ventilare cu recuperarea căldurii, concomitent cu izolarea pereților, fundației, binalelor și acoperișului. Soba va trebui să aibă doar 4kW, cu 2 sau 3 focuri pe zi în zilele geroase și poate doar 1 foc la 2 zile când sunt zile de iarnă blânde.
Un foc va arde eficient nu mai mult de 10 kg de lemn. Nu e fantasmagoric când afirm că cca 2000 de kg de lemn sunt necesare pe sezon. Adică cca 3-4 mc de lemn, fie că e esența tare sau moale. Mai știți că am scris despre – Incalzirea locuintei | Puterea Calorica a Lemnului.
Vestul Europei calculează 4kWh la fiecare kg de lemn și nu e o poveste, ci standardul european armonizat SR EN 17225-5 unde este specificata puterea calorica a lemnului de foc. Kilogramul, fie că e brad fie că e fag e tot kilogram. Umiditatea contează fantastic de mult să fie sub 15% – mai țineți minte articolul Lemne pentru foc – cum le păstrăm în condiții optime?
Mitul arderii lemnului de fag sau stejar, că ”ține focul mai mult” e dat de ineficiența aparatelor de încălzire, care au un tranzit mult prea rapid din focar la coș. Practic se alegea lemn cu ardere mai lentă tocmai ca să nu fugă toată căldura pe coș, pentru că biomasa astfel consumată încălzește cerul, dacă e brad în loc de fag. Căldura degajată de lemn, din tot potențialul, merge spre căldură la interiorul locuinței într-o proporție prea mică față de potențial. De aici până la eficiența de peste 80 % cerută prin legislație ne mâncă câinii cu sobele de 5 % care predomină la noi, în care se ard vagoane de lemn.
Să nu omitem că se ard și cârpe, așa cum a fost atunci când s-au răstălmăcit vorbele unui șef de Gardă de Mediu – Octavian Berceanu: „Sobele sunt de vină” – publicațiile online răstălmăcesc afirmațiile Comisarului șef al Gărzii de Mediu
Avem în continuare banii alocați extinderii rețelei de gaze, care poluează prin aport de CO2, în detrimentul biomasei. Aici avem o balanță 0, cât s-a înmagazinat din atmosferă, atât se eliberează prin ardere.
Vă invit să citiți un articol publicat de Asociația Pro Lemn și să luați seama la cifrele de acolo :
Lipsa unei subvenții pentru cei care folosesc lemn, și acordarea unor compensații celor care folosesc gaze este o discriminare și o nedreptate rău voitoare. Soba mea de la cabană a ajuns la dublu preț, cu livrare doar anul viitor, față de condițiile în care am achiziționat-o în mai 2022.
NU mai găsești sobe pe lemne de cumpărat în vestul Europei, în prag de iarnă.
Germanii s-au orientat către lemn, comunitățile au identificat resursele și se lucrează la comun pentru a depăși iarna 2022-2023. În Slovacia … citiți DW.com
Celor care strâmbă din nas la tăierea lemnului le aduc la cunoștință următoarele cifre autohtone, verificabile:
- pădurile României au cca 2200 de milioane de mc de lemn (încă) – 2,2 miliarde de mc, da?
- Se recoltează anual cca o treime – 11-16 milioane mc (oficial) din creșterea anuală – problema este unde și ce se taie.
- creșterea masei lemnoase din România anual este estimată la 58 milioane mc (penultimul loc din Europa)
- evident că se fură … și furtul doar a unui milion de mc este o sumă colosală pentru cei care taie ilegal, cu acordul tacit, dar evident, al autorităților.
Trebuie să înțelegem că acest subiect este preferat de media, referitor la furtul lemnului, la exportul buștenilor, se construiește greșit sentimentul că în curând vom avea vedere la orizont din Brașov la Satu Mare, razant peste Apuseni. Ar trebui să impunem ca Austria sau Suedia un plan național de exploatare a pădurilor, să se aplice unitar legea și să se respecte pădurea. Aveți câteva date aici – Lemnul pentru casa din lemn crește în 23 de secunde. În Germania masa forestiera crește anual cu 110 milioane mc.
Însă vă asigur că în cifre, volumul lemnului exploatat la ei este foarte mare comparativ cu cel de la noi. Și tot cresc pădurile lor.
Citiți despre ideea de mercantilism, corelată cu creșterea pădurilor din Austria.
Și încă puțin material de studiu, dacă ați ajuns până aici cu lectura. Emisiile de CO2 pe cap de locuitor al planetei sunt de cca 4,5 – 5 tone, în medie. Media asta iese dintr-o omogenizare a mai multor continente, iar valorile arată așa:
Vă vine să ziceți că e stupid să impunem restricții în Europa când Asia și America arată așa rău. Lipsa datelor și interpretarea lor este sursa unei imagini distorsionate. Biomasa e arsă și aici și acolo, cu un rezultat care arată așa: 18 tone CO2/cetățean american și 1,38 tone CO2/ chinez sau indian. Pentru istorie să se consemneze că în România suntem la cca 3,66 tone CO2/român.
Aveți sursele de informare aici – The Guardian
Merită să urmariți și filmul de aici – https://www.theguardian.com/news/datablog/interactive/2012/mar/29/carbon-map-infographic-world
Deci, față de o medie de 7,14 tone CO2 per cap de european, noi suntem la jumătate, dar ni se impun norme de mediu drastice și nu folosim biomasa sub formă de lemn de foc, deși avem.
Undeva ceva nu se pupă, eu așa zic. Poate cea mai bună economie la curent electric ar fi să închidem televizorul.
Voi ce credeți?
Crește pădurea în Europa sau nu? – nu se corelează datele cu cele de la INS.
