Michael Buck, un fost profesor de arte a vrut să demonstreze prin această casa de lut că nu e nevoie să treacă o viață ca să construiești o locuință și nici nu trebuie să plătești rate zeci de ani. Asta depinde în mare măsură și de nivelul de pretenții, de priceperea și dedicarea de care dai dovadă, de mulți factori. Casa construită de el, din paie și lut, cu lemne găsite în natură și adaptate nevoilor, cu geamuri recuperate dintr-un cimitir de mașini și podea refolosită de la iahtul unui vecin, este perfect locuibilă, are un grad de confort minim asigurat, izolație termică și fonică natrurală, sursă de încălzire, loc de luat masa și pat într-o singură încăpere. Cele 3 vaci care au contribuit la construcție cu bălegar au fost trecute și ele pe lista inscriptionata pe pereții interiori ai casei, în semn de mulțumire pentru cei ce au ajutat.
Totuși, 200 de EURO este o sumă infimă, pentru oricine, iar tendințele eco, bio, vegan, natural, întoarcerea la origini, toate converg spre un stil de viață mai primitiv, dar sperăm mai sănătos. Realizarea lui Michael Buck este doar o demonstrație, un pariu cu el însuși ce demonstrează că se poate. Nu locuiește efectiv acolo, dar locuiește altcineva, care se descurcă fără curent și apa menajeră, ci doar cu lumânare și apa de la un izvor. Plata chiriei se face în natură, în lapte bio. Vatra focului pe lemne îi dă căldură și se pare că e suficientă.
Am să detaliez despre casele din lut și sper să revin într-un articol viitor cu detalii de construcție reale, știu că și în România s-au construit case de acest gen.
5 comentarii Adaugă comentariu
Tema expusa de Adela Parvu in 27.01.2014.
”http://adelaparvu.com/2014/01/27/ai-locui-intr-o-casa-care-a-costat-doar-150-de-lire-sterline/”
adevarat, dar nu plagiat. Eu am citit stirea pe dailymail.uk
Din cate stiu, la noi in tara sunt doua feluri de case de lut:
– cele de chirpici, un fel de caramizi nearse facute din lut amestecat cu paie;
– cele din lut presat (batut) in cofrag de scanduri, peretii ridicandu-se oarecum asemanator ca la turnarea betonului. Astfel de case se construiau mai ales in sudul tarii.
Ar mai fi si o a treia categorie care de fapt e o mixtura: case cu structura de lemn pe care se aplica nuiele de frasin sau alun, lipite cu pamant intre/peste ele, asa-numitele case de paianta.
Din nefericire, case de chirpici se mai ridica inca cam peste tot la noi in tara, dar nu de placere, ci de nevoie, din cauza saraciei. Astfel de case se „topesc” la inundatii sau ploi consistente daca nu sunt bine protejate/amplasate.
Este adevarat ca o casa de lut are efecte termice bune: sunt racoroase vara si pastreaza destul de bine caldura iarna. Mi-as dori insa ca si noi, romanii, sa facem astfel de case de placere, nu de nevoie! Putem sa-i invatam si pe altii cum sa le faca!
Virgil
Excelenta interventia, multumesc Virgil !
In Timisoara, in holul de acces al Casei cu Atlanti, spre curte, exista un astfel de pavaj, construit din butuci infipti in nisipul de fundatie si nivelati, la nivelul de circulatie, chiar si cu trasura.