Case pe structură de lemn – larice, douglas sau KVH

Veți citi multe articole scrise despre case pe structură de lemn, scrise în general de specialiști, de firmele constructoare, și mai puține scrise de cei care le dețin.

Există un punct de cotitură în care fiecare dintre cei care intenționează să construiască decid pe care drum aleg să meargă și de regulă decizia apare prin influența apropiaților care au trecut prin acest proces, cumulată cu informarea și datele culese de la viitoarea echipă care va lucra la casă.

Alegerea echipei de constructori mi se pare azi cea mai importantă parte a acestui proces și în funcție de zidarii sau dulgherii pe care îi cunoașteți veți fi tentați să trageți spre o soluție constructivă sau alta.

Imaginile din acest articol sunt preluate din site-ul oficial al firmei Qual Construction Bois.

Pentru mine, decizia de a construi în viitor și preferința pentru case pe structură de lemn a fost influențată decisiv de parcursul construcției pentru cabana de la Baia Sprie, despre care am scris multe articole. Am învățat multe, am greșit și știu unde trebuie să fiu atent, am descoperit tehnici și soluții simple – mai ales necostisitoare Arderea scandurii pentru placare de fatada exterioara la cabana. Am lucrat efectiv la fiecare parte a construcției, fie ca executant principal, fie ca salahor.

La acel moment m-am întâlnit cu doi constructori care folosesc acest sistem, am comparat experiența de a fi eu însumi la un moment dat producător de zidărie neportantă adică BCU, cumulând informațiile acumulate în timp despre ziduri de blocuri sau structuri de dulgherie și am decis ireversibil că soluția construirii de case pe structură de lemn este cea mai potrivită și trebuie urmată, fără șovăială.

Am vizitat șantiere unde se construia în acest sistem – am scris atunci Ferma de la Plopi – casă pe structură din lemn – și am înțeles pe viu mai multe.

Argumentele pe care le-am acumulat în timp, ca viitor beneficiar al unei soluții bazate pe lemn sunt înșirate mai jos, cu speranța că pot ajuta și altora să cântărească și să decidă.

1. Nu vreau o construcție a cărei demolare să ducă la deșeuri care nu pot fi valorificate, sunt sigur că terenul unde se va ridica poate să ajungă să i se schimbe destinația. Copiii mei nu trebuie să moștenească o casă, care poate nu le place sau nu corespunde nevoilor lor din viitor. Trebuie să poată îndepărta construcția relativ ușor, fără poluare și să refolosească terenul cum cred de cuviință.
2. Urmăresc o eficiență energetică ridicată, o structură ușoară, un timp de execuție relativ scurt
3. Cred că lemnul este un material regenerabil, nu îmi place betonul și caut să-l utilizez în pondere minimă, limitarea fiind impusă de reglementările în construcții din legislație
4. Sunt sceptic în privința tratamentelor cu substanțe chimice aplicate pe lemn, atât ignifuge cât și împotriva deprecierii datorate insectelor. Cred că selectarea lemnului, calitatea lui, sistemul constructiv care evită acumularea umezelii sunt factori inițiali care rezolvă aceste probleme din start. Toate aceste tratamente aplicate lemnului își pierd din eficiență în timp și dispar după o perioadă relativ scurtă
5. Consider construcția de case pe structură de lemn corectă când se abordează respirabilitatea structurii și se merge în direcția managementului pasiv a tranziției vaporilor. Casele din lemn nu trebuie să fie ermetice, iar straturile și materialele izolatoare este vital să permită difuzia vaporilor din interior spre exterior. Un sistem de ventilare cu recuperarea căldurii este absolut necesar.
6. Sistemul de confort termic trebuie regândit, la case pe structură de lemn nu mai merge cu calorifere și centrală. Bine, merge, dar nu nZEB sau casă pasivă, sau soluții de secol XXI. Un inginer de instalații cu studii vechi poate greși fundamental când propune soluțiile de încălzire. Azi trebuie înțelese pompele de căldură, panourile solare – termice și electrice – dar și sobele performante, cu acumulare de căldură. Atrag atenția în special asupra excesului de căldură într-o casă din lemn bine construită, care nu pierde căldură.

În titlu am scris despre 3 tipuri de material lemnos pe care le iau în considerare la construcția pentru case pe structură de lemn, toate 3 rășinoase. Încep cu KVH, de fapt cherestea din brad și molid cu caracteristici verificate, adică încadrat într-o clasă de rezistență – citește Clase de rezistență pentru lemn de construcții

În România lemnul de construcții disponibil în depozitele înșirate de-a lungul căilor principale la exteriorul localităților mai răsărite nu are nici un fel de clasificare. Exclud din start utilizarea unui astfel de lemn pentru structuri. Firme specializate mai mari sau constructori de case din lemn care se respectă importă, astfel de lemn – KVH.

La noi nu am cunoștință despre vreo facilitate care poate măsura și clasifica lemnul de construcții. Pentru mulți dintre cei care vor construi în viitor o casă, le spun că suntem foarte departe pe plan național, de aplicarea unor norme și de certificarea lemnului pe clase de rezistență.

Un constructor din vestul Europei comandă dintr-o gamă de secțiuni, cu lungimi incrementate din 20 în 20 cm elementele din lemn de care are nevoie de la un depozit specializat în construcții de case pe structură de lemn.

E neverosimil cum arată disponibilul unui astfel de depozit, comparat cu depozitele de lemn de la noi.

În România stivele dintr-un depozit au de regulă elemente cu secțiuni de 10×10 cm cunoscute ca corni ( cu mai multă sau mai puțină coajă pe laturi și umiditate după voia Domnului), șipci și scândură tivită/netivită de țol sau poștă. Rareori găsim corni sau grinzi cu secțiuni mai mari de 15×15 cm.

Să poți cere secțiuni de 38×225 sau 45×145, cu lungimi de 260 sau 280 sau 300 cm la un depozit de cherestea e neverosimil, se uită lung la tine un vânzător de acolo. Iei ce au, prelucrezi cu pierderi sau folosești așa cum ai cumpărat, cam astea sunt opțiunile.

Laricele sau Douglasul-ul sunt specii de rășinoase asupra cărora nu se face selecție pe clase de rezistență. Doar molidul sau bradul, ori pinul intră la selecție. Din start aceste două esențe sunt superioare, laricele fiind considerat topul din punct de vedere calitativ pentru construcția de case pe structură de lemn.

Din start se poate considera că dacă poți achiziționa lemnul de larice sau douglas pentru structură, cu o pierdere minimă ( maxim 10 % ) e pretabil și recomandabil pentru o structură, ca în imaginea de mai jos.

Constructorii de case din lemn care fac pereții în hale abordează sistemul constructiv altfel. Acolo beneficiarul nu vede lemnul care intră în componența pereților și nici calitatea lui. O astfel de firmă aș considera musai necesar să aibă certificări de managementul calității și să dispună de o reputație neștirbită. Funcționează în România mai multe entități de acest fel, care în principal lucrează pentru export și sunt relativ inflexibili când e vorba de beneficiari din țară.

Felul de constructori de case pe structură de lemn pe care îi prefer fac totul la fața locului. Tehnologia se bazează pe o parte de dulgherie și pe folosirea unor materiale relativ noi, sau puțin cunoscute e mai bine zis, pe care trebuie să le monteze corect, în baza unor planuri și a unor calcule dimensionale și conform necesităților termice. Așa, generalist, o izolație de minim 20 cm de celuloză sau fibră din lemn la pereți și 40 cm la acoperiș este un deziderat pentru eficiența energetică. Se poate reduce această grosime dacă în secțiunea peretelui intervin plăci de izolare exterioară sau interioară din fibre de lemn, care compensează.

Se poate economisi de exemplu îmbrăcarea în folie anti-condens sau barieră de vapori, dacă OSB-ul montat la interior cu funcție de contravântuire este cu nut și feder și se lipește fiecare placă de următoarea. Pe exterior nu se montează OSB și nici polistiren, polistirenul omoară permisivitatea la vapori și are șanse mari să genereze acumulare de umiditate în structura de rezistență a casei.

Comparația cu un Gore-Tex luat pe dos, cu polarul pe dinafară și stratul impermeabil pe dinăuntru e cea mai bine reprezentată.

Cred că tehnica construirii de case din lemn are mai multe abordări, se pot aplica soluții foarte variate, însă e nevoie de înțelegerea construcției ca un tot unitar, nu se pot separa în proiectare sau execuție fundația cu structura de izolație plus ventilare plus încălzire, aici intrând și uși și ferestre.

O explicație a costului real în 2021 – Casă pe stâlpi și grinzi Northmen – 1190 EUR/mp

Am cunoștință de specialiști, de la noi, care știu ce au de făcut, fac bine, au găsit echipe de constructori, arhitecți, ingineri de instalații și echipamente și materiale bune, dar se manifestă încă la un nivel înalt de costuri și într-o nișă care nu prea răsuflă informații. Mai durează până când se va generaliza acest tip constructiv pentru case rezidențiale realizate calitativ pe verificate, și informațiile disponibile vor putea fi înțelese de un număr mai mare de viitori beneficiari.

P.S. În imaginea din titlu apare Andu – este partea canadiană a colaborării din proiectul – Buda din curte – colaborare română-canadiană-belgiană. Să nu credeți că proiectul a fost o glumă sau faptul că am construit distrându-ne o budă în curte duce meseria de prelucrare a lemnului pentru structuri în derizoriu. Andu este constructor și lucrează cu lemn independent, la acest moment, în nordul continentului american.