3 opțiuni: CLT – Timber Frame -Bușteni? Casa din lemn e alegerea secolului XXI

Cred că atât rămâne de decis, dacă să folosești CLT sau structuri din grinzi pentru construcția unei case din lemn în anul 2018. Ce 2018, de fapt mai sunt câteva zile de cugetat, visat sau planificat. În 2019 va fi întreg teatrul de operațiuni, dacă nu ai construit încă. S-ar putea să ai nelămuriri la alegerea soluției constructive. Cel mai simplu pentru tine este atunci când nici nu vrei să știi și lași totul pe mâna inginerilor. Arhitectul sau structuristul va decide asta, oricum la final e important să se închidă geamurile bine și să să nu fie nevoie să apelezi la încă un credit ca să termini ce ai început. George Buhnici s-a exprimat deja de ce să nu te apuci de construit.

Dacă totuși iți pasă cum se întâmplă construcția în sine și cred că marea majoritatea celor ce citesc aici se implică mai mult decât financiar în construcția propriei case, citește rândurile de mai jos. Eu mi le asum ca opinie proprie, din poziția celui care se informează înainte de a construi și caută răspunsuri la o mare parte din nedumeririle ce urmează. ȘTIU sigur că alegerile mele vor avea impact financiar, ca urmare îmi doresc să aleg în cunoștință de cauză. Nu mă bazez pe o singură opinie, ci filtrez din informațiile ce-mi ajung la dispoziție, le compar, le verific veridicitatea și caut să nu ajung vreodată să învinuiesc pe cineva că ” n-a avut dreptate”.

Partea cu casa pasiva mi-e clară, nu în detaliu ( numele brandurilor sau costuri) ci ca și concept. Trebuie izolată casa termic foarte bine și trebuie eliminate pierderile de căldură prin elemente structurale. Apoi partea de etanșeitate a aerului, acesta nu intră, nu iese decât controlat, prin recuperatorul de căldură, cu aport de aer proaspăt. Sursa de încălzire musai-musai va fi de la o sobă, fără a avea pretenția că va fi singura soluție disponibilă în casă, ci poate aportul suplimentar de putere, când vremea o cere. M-aș bucura ca partea de consum energetic electric pentru sistemele de ”menținere a vieții” să fie independentă de rețeaua publică, fără a intenționa să fiu complet debranșat. Nu că n-ar fi frumos, însă cred că nu e rentabil, într-un oraș.

Am mai scris – Fațade ventilate din lemn pentru clădiri rezidențiale

Acum, după ce toate de mai sus au fost spuse, alegerea pentru o casă din lemn, în România, cred că se poate face dintre 4 soluții constructive:

1. CLT – Cross Laminated Timber – panouri laminate din lemn de 3,5 sau 7 straturi
2. Case pe cadre din lemn – Frame Timber House – Ossature bois – structuri din lemn de dimensiuni reduse ca elemente individuale
3. Structuri de stâlpi și grinzi din lemn masiv – Post and Beam – structuri masive din elemente mari ca volum si lungimi,
4. Case din bușteni – Log House – cea mai populară accepțiune a unei case din lemn

Le-am scris în ordinea inversa cronologic, evident că structura bazată pe CLT este cea mai recentă. Despre case din bușteni am scris anterior și n-aș vrea să mai ating acest subiect, sunt de părere că nu se pretează pentru construcții de case rezidențiale, urbane, în România.

1. CLT – Cross Laminated Timber

CLT – panouri laminate din lemn

Chiar dacă Google-ul românesc este plin de căutări directe despre: Casa CLT de vânzare, plăci CLT preț, Panouri CLT, Case CLT … răspunsul nu e chiar atât de simplu. Nu merge să ceri preț la ceva ce trebuie proiectat și măsurat, apoi optimizat.
Mi-ar place dacă cei care se pricep la CLT și își doresc să se promoveze real pe spațiul .ro ar oferi un exemplu concret. O casă cu xxx mp atâtea dormitoare, băi, zonă geografică, confort, soluții de încălzire și ACM, ventilare, costuri estimate de întreținere, costuri de construcție, soluții tehnice pt binale și învelitoare sau fațada construcției.

– se folosesc mult rășinoase, însă și mesteacănul este foarte des întâlnit pentru aceste structuri. Prima variantă a fost a panourilor cu elemente prinse în cuie, dar astăzi se înțelege prin CLT mai mult tehnica lipirii cu adeziv, în prese de dimensiuni gigantice a unor straturi ( minim 3) de scânduri, așezate cu fibra încrucișată între rânduri consecutive. În România sunt puține opțiuni de achiziție pentru CLT. Se vorbește că prima fabrică din România se va construi la Bistrița Nasăud într-un viitor apropiat, în rest doar Austria are o soluție la cea mai mică distanță. Produc la capacitate maximă, este cerere mare pentru acest material relativ tânăr. CLT-ul este un panou destinat pereților, pardoselii sau elementelor de acoperiș din suprastructura clădirilor.

Nu faceți confuzie cu GLULAM – deși la bază sunt foarte similare. Glulam-ul sunt în general grinzi, iar fibrele lemnului ce le compune, lipite între ele, sunt aliniate de-a lungul elementului. Ideea de Glulam poate oferi soluții pentru a rezolva nevoia de grinzi lungi, curbate sau nu, de dimensiuni imposibil de găsit la cheresteaua din lemn plin. Pe de altă parte, cu o dimensionare corecta, rezultată din calcule laborioase, și din CLT se fabrică elemente structurale, deși ideea de bază a CLT-ului este de panou. La o scara mai mare, pe bune, nu de joacă, construcția unei case din CLT se aseamănă cu puzzle-urile 3D.

Ambele forme, CLT și Glulam folosesc elemente lemnoase de dimensiuni reduse, trecute prin uscator, selectate mai mult sau mai puțin și îmbinate prin lipire. Fețele exterioare beneficiază de atenție sporită, putând alege ca lemnul de pe suprafețele vizibile să fie un material mai nobil, chiar placaj de stejar, ori rigips, poate chiar finisat direct în culoarea dorită. Video-ul lui George Buhnici cu Marius Șoflete este suficient de clar și vizual explicat ca să completeze tot ce ar fi de zis despre CLT. Am dat să pornească filmul de la momentul intrării efective în fabrica din Austria.

Video-ul a dispărut, se pare că Buhnici cu Șoflete l-au făcut privat, ca material comun și indisponibil în online.

Poate materialul cu CLT-ul fabricat în România să fie interesant:

Adezivul folosit la lipirea straturilor de CLT este de regulă adeziv poliuretanic, ceea ce duce la cea mai scăzută emisie de noxe posibilă, fără formaldehidă. Tehnic este non toxic în orice formă. Protecția la foc este mai bună decât în cazul metalului, pentru că structură omogenă, ”strânsă” a panoului nu permite dezvoltarea flăcării pentru a consuma rapid lemnul, ci arde lent, fără escaladarea rapidă a intensității.

Lemnul folosit pentru producerea de panouri CLT poate fi de orice calitate, însă respectă regula de cost vs calitate daca e vorba de selecționarea cherestelei. Partea bună este că poate valorifica orice tip de cherestea disponibilă, deși încă procesul de fabricație este restrâns ca răspândire. Nu sunt încă suficient de multe fabrici și putem vorbi de un material relativ tânăr, dezvoltat abia in 1990, care după anii 2000 a reușit să se impună și să fie cuprins în nomenclatoarele de materiale acceptate de autorități. Încă nu sunt suficiente teste și nici timp prea mult scurs după finalizarea unor construcții pentru a certifica cum se comportă efectiv.

2+3. Case pe cadre din lemn – Timber Frame House + Post and Beam

Am citit undeva că în Franța 80% din case sunt construite în acest sistem, fiind cel mai răspândit în vestul Europei. Din România pleacă multe kit-uri de case astfel construite, sunt multe firme care mănâncă o pâine albă din aplicarea acestei tehnici constructive.

Timber Frame House este o structură ușoară, unde pereții și planșeele sunt confecționate individual din elemente de dimensiuni reduse, însă în număr mare, cu o densitate crescută pe unitatea de suprafață. În funcție de gradul de specializare a echipei de meșteri dulgheri se va ajunge la o combinație de structuri amestecate, cu stâlpi și grinzi ” Post and Beam ” plus pereți compartimentați. Casele germane sau austriece la care structura de grinzi și stâlpi sau compartimentarea pereților este vizibilă la exterior sunt imagini obișnuite. Umplerea spațiilor din structurile de lemn poate fi făcută cu o diversitate de materiale. Tradițiile și avansul modern s-au întrepătruns și ca urmare au rezultat metiși de tehnici pentru construcția caselor din lemn.

Cheresteaua disponibilă sau costurile cu materia primă și prelucrarea ei pot influența mult soluția tehnică aplicată. Beneficiarul are mai puțin de spus aici decât în alte soluții de construcție, pentru că în acest segment de construcții din lemn sunt amestecate foarte multe tehnici. Apariția materialelor din lemn derivate și procesate, cum este OSB-ul, sau a conectorilor metalici care înlocuiesc priceperea meșterilor de a face îmbinări lemn la lemn au dus la o multiplicare greu de cuprins a formelor și soluțiilor tehnice disponibile.

Este o diferență de estetică mare pe timpul construcției între cele două soluții tehnice. Structurile Timber Frame, fabricate din materiale relativ ieftine pot fi ușor ridicate, cu specializare puțină, iar rezultatul final va fi ceva funcțional, mai ales dacă structura din lemn nu este la vedere.

Variantele de construcții din lemn pe sistem de grinzi și stâlpi permit păstrarea la vedere în interior a unei părți de structură din lemn, cu un impact vizual deosebit, iar calificarea meșterilor se poate manifesta prin forme elaborate. Aici beneficiarul trebuie să se încreadă în totalitate în priceperea meșterilor, pe care îi angajează să lucreze tocmai pentru specializarea lor ridicată. Nu este ca la CLT, unde odată proiectat pe calculator și fabricate panourile componente, cu schema în mână orice om cât de cât tehnic poate monta întreaga casă.

Umiditatea lemnului folosit la aceste structuri de cadre, stâlpi sau grinzi este un factor important pentru stabilitatea ulterioara. Elementele de gabarite mici până la maxim 10 cm grosime pot fi uscate în uscătoare sau pe șipcă, în regim natural. Rețineți că lemnul nu se scurtează în urma uscării, ci doar lățimile au de suferit, contractându-se. Peste 10 cm grosime, să zicem o grindă se stejar de 20×20 cm nu se poate usca eficient în nici un uscător. Nici zvântarea naturală prelungită, pe durata anilor, nu duce la eliminarea totală aumidității. Lemnul folosit la exterior trebuie să aibă umiditate de 15 % iar cel de interior de cca 10% pentru a fi considerat uscat.

Poate v-ar fi de folos să revedeți – Uscator de lemn solar – idei generale despre utilitate si realizare

Sunt mulți meșteri dulgheri care preferă și afirmă că stejarul verde este foarte în regulă a fi folosit pentru structuri de cadre, stâlpi sau grinzi, cu anumite precauții de dimensionare și tehnici de construcție. Salcâmul este universal admis că se poate folosi și verde și uscat, bătrânii chiar creșteau arbori de salcâm destinați a fi folosiți în construcții și-i debitau în verde la momentul la care aveau nevoie de ei.

Bradul, rășinoasele în general, în condițiile unei stivuiri la șipcă corespunzătoare se uscă natural în maxim un an de zile pentru a putea fi folosit la structuri. Dacă vă mai amintiți articolul despre casa de la Vișeu, făcută de Vasile Hotico, s-au lăsat acolo niște ”luft-uri” de compresie a structurii. Au așteptat ca iarna să acopere șindrila cu strat gros de zăpadă și au trecut 12 luni de la construcția propriu-zisă ”la roșu” până au început finisajele definitive și montarea ușilor și a geamurilor, ca să se așeze toată casa, ajutată și de greutatea zăpezii.

4. Case din Bușteni – Log House

Sunt emisiuni despre acest subiect, sunt peste tot firme sau meșteri care ridică astfel de case. Bușteanul poate rămâne cu fețele interioară și exterioară rotundă, sau doar pe exterior, sunt nenumărate stiluri de îmbinare, atât de-a lungul fiecărui buștean cât și la capete. Cea mai apreciată este îmbinarea în coadă de rândunică pentru că odată cu așezarea casei, cu uscarea lemnului, această îmbinare se strânge și fixează tot mai bine clădirea. Forma tăieturilor ce o compun permit scurgerea apei și păstrarea structurii ferită de acțiunea distructivă a umezelii.

Tot la acest capitol este bine de amintit – Gura de lup – îmbinare pentru grinzi în dulgherie deși nu doar buștenii sau grinzile se îmbina astfel ci și grinzile din Glulam sau CLT.

Bisericile din Maramureș se făceau din stejar, vă recomand articolul despre Biserica de lemn din Coruia, imaginile sunt concludente. Stejarul a permis acestor locașuri să reziste în picioare sute de ani, și cu o îngrijire atentă ar putea deveni extrem de longevive. Cabanele se fac de regulă din rășinoase, astăzi costurile sunt cele mai importante. Meșterii specializați pe astfel de structuri sunt orientați total către acest segment. Orice specializare ați alege referitoare la lemn, va exista întotdeauna cerere și plată pe măsura priceperii.

Concluzie:

Toate tehnicile sunt bune atâta vreme cât vă pricepeți sau aveți meșteri constructori-dulgheri buni pe nișa lor. Nu e nimeni poli-specializat, să poată construi în oricare metodă, ca urmare ar fi recomandabil să vedeți alte realizări din portofoliu lor, să discutați cu beneficiari anteriori. Poate pare un efort mare, însă n-aș trata construcția unei case și încredințarea consumului resurselor mele financiare unei echipe înainte să fiu convins ce poate face. Dacă 300 de km trebuie să merg să văd ceva relevant, o voi face.

Nu voi departaja ca fiind preferabilă vreo metodă. În funcție de particularitățile locului, puterii financiare, implicării, a proiectului, a așteptărilor, fiecare viitor proprietar de casă poate alege o variantă sau alta.Cine nu urmărește reducerea costurilor ci vrea un aspect estetic de excepție nu va fi restrâns de aspecte financiare.

Cred că cea mai economică variantă este Timber Frame + Post and Beam, pentru că structura de lemn permite integrarea izolației termice. O casă din panouri CLT va trebui să aibă o nouă suprastructură care îmbracă tot CLT -ul cu partea de izolare.

Cea mai rapidă variantă constructivă este folosind panouri CLT, chiar dacă proiectarea și execuția lor începe cu 6-8 luni înainte de ridicarea pe fundație a construcției propriu-zise. În cca 7-14 zile poți avea folosind CLT clădirea gata ridicată și acoperișul montat. Tendința generală este de a folosi prefabricate, semi-preparate, evitarea nevoii de forță de muncă foarte specializată, scurtarea timpilor efectivi de producție. Vă mai amintiți de casa HUF? Erau prezenți pe piață cu soluții de mai bine de 10 ani, sunt multe clădiri date în funcțiune de atunci pe acest sistem.

Subscriu la ideea avansata de Marius Șoflete care spunea că o firmă de construcții a renunțat și și-a retras oamenii de pe șantier, nemaifăcând față pretențiilor de calitate pe care beneficiarul le solicita pentru a atinge standardul de casă pasivă.

Dacă vreți calitate în construcții trebuie să aveți cunoștințe cât mai diverse și să vă implicați. Ca să puteți angaja pe cineva din România care știe despre izolarea termică, ventilatie, economia de energie, construcții de lemn, tehnici noi, cum e CLT -ul sau orientare corectă după Soare e nevoie să știți voi înainte despre ce e vorba.

Avem extrem de puțini oameni specializați, o foarte mică înțelegere a fenomenului, presupunerea greșită că este foarte costisitor, n-avem timp să ne preocupăm de construcția unei case sau poate nu vrem să ne pricepem ca să urmărim procesul. Plătim tribut unei societăți care promovează totul ”pe repede înainte” și nu este firească așteptarea pentru rezultate. Am mari speranțe că generația care azi are jumătate vârsta mea va schimba asta. Sper să nu mai fie prostiți cu reclame, să gândească și să se ajute între ei. Informație este disponibilă din plin, claca n-a murit, ca urmare e posibil să asistăm la o răsturnare de mentalitate generală, a forței reale a societății românești, cea formată din oameni de la 20 la 40 de ani. Eu sunt optimist.

Aștept păreri, idei, completări, poate facem o dezbatere pe marginea felului în care considerați că trebuie construită o casă din lemn.

P.S. Eu aș combina o fundație izolată, cu o zidărie portantă joasă la parter, de cca 1 m plus structură de stâlpi și grinzi până la etaj. Nu mansardă, ci etaj și acoperiș cu pantă de 45 de grade și umbrire pe timp de vară.

Știi despre seria de proiecte gratuite imaginate de arhitecții OAR care au lucrat pentru CJMM? Citește un exemplu – Proiect Studio Z – Locul 4 – sectiunea Case mari – Tara Maramuresului

De notat :

Soba cu masa termica este o alternativă pentru AZEB

Sobă cu lemne și sistem de ventilare cu recuperarea căldurii

Sobă alimentată cu lemne de foc