Convecția căldurii este definită de mișcarea aerului într-o încăpere, natural sau artificial, deși unii consideră convecția ca fiind un proces doar vertical. Dacă intervenim în acest proces și ”ajutăm” aerul să se omogenizeze, s-ar putea să ne creăm singuri puțin confort. Dacă nu, aerul se va stratifica, fiind un fluid, iar principiul balonului cu aer cald va funcționa și într-o încăpere.

Într-o discuție cu arhitecți am vorbit despre ventilarea unei locuințe și nu știu dacă am fost mințit ori ba, dar am aflat prin viu grai că manualele de proiectare mai vechi considerau etanșeitatea la aer o condiție natural neîndeplinită, clădirea se ventilează singură prin găurile din zid, pe lângă ferestre și nu impuneau aplecare asupra faptului fiind ceva natural dat, din construcție.

Era un banc despre cum verificau etanșeitatea automobilelor, cu 3 mărci diferite, germană, franceză și română. Se ia pisica, se bagă în mașină, se închid geamurile și portierele și pisica se asfixia în 5 min la nemți, în 15 min la urmașii lui Voltaire și la români … unde scotea pisica capul – chituiau.

Revenind la spațiile de locuit, convecția căldurii pe cale naturală va face locul de nesuportat, la picioare frig și capul va fierbe. În casele din sate este firesc, și se mai deschide geamul când nu mai poți de cald sau mai bagi pe foc când s-a răcit. Vântul vâjâie sub ferestre de se mișcă perdeaua, pe la ușă trage frigul, și confortul este doar pentru domni, locuitorii rurali mândrind-se cu rezistența lor, mai degrabă nepăsarea la condițiile de trai. Poți scoate țăranul din sat, însă nu va ieși niciodată satul din țăran.

Pentru cei cărora le pasă, și caută să îmbunătățească încălzirea cu o sobă pe lemne, convecția căldurii este o preocupare reală. E nevoie de o ventilare internă a locuinței, pentru omogenizarea straturilor de aer și pentru a evita supraîncălzirea în partea superioară a încăperii unde este soba.

Un ventilator pasiv așezat pe sobă ajută mult. Unele sobe moderne au această funcție încorporată și preiau aer rece din partea inferioară, de lângă pardosea și fac convecția căldurii printr-un spațiu între focar și peretele exterior al sobei. Pentru confort real se poate prelua acest aer cald și distribui printr-o rețea de tubulaturi folosind ventilatoare.

Pentru cazul meu real, unde interiorul cabanei mele va fi încălzit cu o sobă pe lemne simplă, iar spațiul interior nu este segmentat decât de o ușă, mă preocupă faptul că convecția căldurii va duce în mansardă tot aerul cald și va fi insuportabil de dormit acolo.

Trebuie să preiau aerul cald de la nivelul tavanului și să-l duc spre nivelul pardoselii de la parter, printr-o tubulatură simplă. Aș putea folosi chiar și un ventilator de calculator, dar am căutat soluții dedicate, sunt ventilatoare de 100 de mm, ”in duct” de 15 W la costuri decente.

Aici vorbim doar de ventilarea interioară, pentru omogenizarea temperaturii, nu despre HRV sau casa pasivă.

Imaginile sunt din pagini germane – căutând termenul – ”warmluftverteilung”

Sper că v-am adus în atenție un detaliu de confort, poate pare evident, însă am considerat important să-l menționez.

Ca să obțineți rezultate reale aveți nevoie de un Proiect de sobă.

S-aveți spor în tot ce faceți!