Nu știu alții cum sunt, dar nouă ne place Moise și Hurezeanu, și seară de seară încercăm să urmărim emisiunile lor. Ceea ce nu înțeleg este cum de cineva, cu anvergura lor, poate să spună lucrurilor pe nume, așa, deschis, iar opinia publică aude, poate (sper) că înțelege și nu reacționează. Am senzația că pentru clasa politică, vocea opiniei publice este doar lătrat, caravana trece. Simt că părerea publică, a marii mase de oameni, nu există, că acea clasă de mijloc, care se spune că nu prea există nu are nici o portavoce semnificativă, că suntem puțini cei care înțelegem și filtrăm faptele altfel decât prin prisma propriului câștig. Oare cineva mai acționează din moralitate sau bun simț, sau din intoleranță la nedreptate și injustețe?
Nu susțin culori politice, nu vreau să mă considere cineva înregimentat, dar admit că sufăr când văd pomeni electorale pentru categorii care se alimentează din bugetul de stat, la care aceste categorii contribuie doar formal, returnând o parte din banii pe care tot de acolo îi primesc. Noi, cei din segmentul privat, încercând să facem o afacere să funcționeze, și alimentăm în realitate bugetul cu sumele pe care clasa politică le manevrează cu atâta dezinvoltură și mână largă. Poate că aceste alegeri au stat sub sloganul România lucrului bine făcut, dar ceea ce vreau eu să văd este concretizare. Nu vrem sânge, nici nu mă prea interesează care capete cad, nu-s din parohia mea, ce mă interesează cu adevărat este ceea ce urmează.
Moise vorbea aseară de tăiat pădurile și a făcut o paralelă între lemnul exportat, în valoare de 1,8 miliarde de dolari și mobila exportată în valoare de 1,6 miliarde, cu Japonia în topul cumpărătorilor externi. Aici aveți și link-ul către înregistrarea emisiunii de aseară – Biziday 24.01.2014
La momentul când a rostit fraza ”mai bine am da valoare lemnului și l-am exporta sub formă de mobilă din lemn masiv, nu cherestea” mi-a venit să-l pup, pe ecranul televizorului. Păi da, dar dacă nu știi meserie și vrei bani, de ce să dai oamenilor locuri de muncă, să crești valoarea și să-l prelucrezi mata pe acel lemn? Pentru drujbă, TAF și peridoc nu-ți trebuie calificare, doar 2 clase mai mult ca trenul. Vinzi altora materie primă, să facă ei bani, că doar nu or fi arzând toți cei 1,8 miliarde de dolari în sobă.
Mie-mi plac oamenii, că vorbesc pe șleau, olteanul nu se ascunde după cuvinte și pe de altă parte Hurezeanu este foarte diplomat, vorbește deseori în cimilituri, dar se înțeleg atât de multe dacă vrei să auzi.
Am scris ceva similar despre lemn în articolul –Pădurea și lemnul din România în cifre– acum mă bucură să aud confirmarea public, la televiziunea națională. Sper doar ca nația asta să nu fi surzit, iar ceea ce se întâmplă acum, cu valul ăsta de arestări să fie doar preludiul unei re-nașteri a unei Românii pe care o visăm, toți cei rămași încă în țară.
Știu că Germania își sprijină 60% din economie pe micii privați, asta considerând că au în țară pentru ceilalți 40 % din economie mamuți industriali ca și BASF, VW sau Krupp.
Hurezeanu spunea că trebuie admirați, dar nu iubiți, pentru că țarile de azi, națiunile, nu mai prezintă afinități, ci doar interese.
Pai hai să ne vedem și noi de interesul nostru, ca țară, să nu ne mai furăm căciula.
