Arta digitală sau Digital Art generat de AI este o formă avansată a ceea ce cunoșteam mai demult ca fiind varianta de generare de fractali printr-un soft. Acum am ajuns la forma prin care poți cere unui AI să genereze o imagine cu un cosmonaut călare printre stele și o vei avea în timp de câteva secunde.
Mi-amintesc ce zicea Jack Ma de la Alibaba, să învățăm copii creație, artă, nu se străsuiască degeaba să învețe să concureze cu roboții la productivitate. Se pare că deja Metaversul și utilizarea AI a luat-o pe calea artei, încearcă cineva să ne convingă că umanizarea inteligenței artificiale poate da naștere la Digital Art.
Ca să nu vorbesc aiurea-n tramvai am intrat și eu în pagina Dall-E, a celor de la Microsoft. După ce contribui cu date personale la baza lor de date, primești accesul la ceea ce numesc ei creație.
Am cerut imagini folosind cuvinte în limba engleză care cuprind termenii pentru mese, stejar, cer, lemn, mobila, cabană, toamnă.
De fiecare dată, în procesul de creație mi s-a arătat cât timp AI ”gândea” alte imagini create și textul ce a stat la baza lor. Asta m-a frapat. Am văzut un submarin cu față de pisică, un astronaut în șezlong, personaje cu corpuri din conuri de înghețată … Știi ce? Oamenii au imaginații pe direcții ireale, halucinante, fantasmagorice … Nu am văzut nici un exemplu de digital art pertinent, ca decență.
Mai există o funcție, să încarci o imagine, si să obții variații.
Ăsta sunt eu, din perspectiva AI – variații pe baza fotografiei mele.
O imagine m-a surprins, neplăcut, cea cu un stejar, mai degrabă un copac, că n-are frunză distinctă, pe un fundal apocaliptic cu flăcări la bază.
Recent am scris despre Bertha, generatorul de conținut. Au si cei de la Microsoft ceva similar. Dai câteva cuvinte zise aiurea și AI le ordonează în fraze inteligibile, creând conținut. Nu mai durează mult și nu mai are nevoie de noi.
Sunt mâhnit de direcția în care ne îndreptăm. Pare că se dorește crearea unei alternative la realitate, și când copiii noștri vor fi convinși că asta e realitatea, cea din ecrane, și nu cea văzută cu proprii ochi, va fi rău. Parcă se antrenează pentru ceea ce vor vedea mințile celor din Matrix.
Îl aprob pe Asimov, și proiecția lui pe zeci de mii de ani, cât va dura, imaginar desigur, timpul ca să ne lămurim ce înseamnă robotica și inteligența artificială. Nu cred că va exista un R. Daneel Olivaw și nici că vom descoperi Gaia.
