Am aflat relativ recent despre creația fraților Campana modelul de scaun Favela Chair. Căutând mai multe informații am găsit și modelul Vermelha Chair, foarte diferit, însă similar ca și concept.
Am scris de curând despre Oshan Kesa și în textul său am văzut prima referire la Favela Chair, alături de alte scaune celebre pe care le-a studiat. Un designer împarte creațiile sale în Haute Couture și Prêt-à-porter indiferent de domeniul în care activează, cu analogia cuvenită celor doi termeni proveniți din vestimentație.
Modelele de impresie, cu care designerul vrea să șocheze sunt piese greu de utilizat sau de fabricat în serie. Sunt declarații de avantgardism în domeniu, îndrăzneală, rup bariere existente sau auto-impuse, șochează, atrag priviri sau impun contemplare prin inedit. În această categorie sunt și Favela Chair sau Vermelha Chair aparținând fraților Campana.
Am urmărit cu atenție explicațiile apariției celor două piese, designerii au arătat o încântare reală producând ceva inedit, fără a urmări altceva decât să arate lumii că pot gândi concepte Outside the Box. Sentimentul e foarte sațiabil, împlinește sufletul artistului dinlăuntru designerului de produs.
L-am menționat ieri pe un meșter drag mie care a creat masa extensibilă din stejar după ce a lucrat piese la comandă, mânat de un sentiment similar. A dorit să arate viziunea lui în forma dată lemnului. Nu mulți designeri au șansa de a fi și meșteri și cred că suferă cumplit explicând cuiva forme sau detalii ce doar au prins contur de fuior de fum în imaginația lui.
Favela Chair este de fapt un exercițiu copilăresc, Alin Ionescu mi-a mărturisit că a fost dezamăgit văzându-l live, la o expoziție. Are o structură de MDF, peste care s-au aplicat bucăți de forme neregulate din pin, stinghii de lungimi reduse, pentru a acoperi suportul. Lemnul este unul comun, forma clasică, doar realizarea diferită. Teoretic, impresia oferită este că un tot se compune din elemente mici, indiferent de așezarea lor. De la distanță aspectul pare unitar, deși de aproape se remarcă piesele care-l compun.
La fel este când vorbim despre Vermelha Chair, un sport metalic și 500 de m de sfoară plus zile de muncă manuală depusă de un om priceput în arta nodurilor.
În ambele situații este vorba doar de aprecierea neconformității și a efortului depus pentru a surprinde. Orice piesă de înaltă fantezie, pricepere ori ingeniozitate, din domeniul designului, se caracterizează prin mult efort uman depus pentru a alcătui un unicat.
Cred că fiecare dintre noi, cei ce folosim brațele la mai mult decât pentru supraviețuire prin alimentație și acoperirea cu veștminte, adică muncim cu ele, avem un Favela Chair sau un Vermelha Chair la care am lucrat și care ne-a adus o satisfacție aparte, unică. Recunoașterea la scară largă, aprecierile, nu sunt decât rareori primite. Aș putea spune că șansa poate transforma un demers ingenios într-un produs de mare succes. Dacă Oshan Kesa va primi recenzii favorabile din partea unui guru în ale designului voi ajunge să mă laud că-l cunosc, atât de celebru va deveni.
Oamenii au tendința să se alăture trendurilor, respectă recomandările celor care sunt catalogați experți și doresc produse considerate rare, unicate, scumpe mai ales pentru a le confirma statutul de exclusivitate, poate chiar excentricism.
Scaunele pot avea diverse utilizări, unele chiar surprinzătoare, altele incredibil de utile – Scaun-scară – un produs de nișă greu de procurat în România
Vă recomand să cugetați la aceste idei, mai priviți o dată la Favela Chair, căutați inspirația și inmărmuriți lumea!
