În vremea LED-urilor îmi veți spune că-s nebun să vorbesc de felinare și iluminat cu flacără. În engleză le spune ”lanterns„ – vom ajunge să le știm doar de pe Wikipedia.
Lemnul ne-a însoțit arzând de la iesirea din peșteră, acum câteva mii de ani și arderea ca sursă de lumină este cea mai folosită în timp, deși ca durată de utilizare s-ar putea să fie fost detronată în ultimul secol. Electricitatea ne oferă lumină, e drept, însă lumina provenită din curent electric n-are viață, nu seamănă deloc cu flacăra. Cei care au ales să își instaleze un șemineu vor fi cel mai bun exemplu, însă și terasele cu locuri de taifas în jurul unei vetre de foc sunt un argument în susținerea ideii mele.
Nu-s un foarte priceput romantic sau visător, n-am momente de uitare și decorporalizare, sunt doar un bărbat ce a descoperit o legătură directă cu flacăra. Jocul cu focul a reprezentat o fascineție pentru generația mea. Prezența lui în viața noastră este una continuă, chiar dacă pe asfalt și între betoane și sticlă avem tot mai rar ocazia să experimentăm senzația flăcării. Copiii mei s-au jucat cu lumânări fascinați de picătura de ceară, n-ar fi vrut să le lase să ardă liniștite la locul lor, în felinare.
N-au învățat ca noi la lumina unor felinare cu fitil și petrol, forma mai avansată de opaiț. I-am văzut reacționând încântați de foc, după înserat, urmărind scântei și alimentând focul din vatra de la livadă, într-o noapte când am urmărit stelele căzătoare. N-am curent pe terenul livezii și mă gândesc ce lucru mare ar fi să le ofer ocazia, acolo, să experimenteze viața fără confortul utilităților publice. Nu vreau să-i fac bushmeni, însă mă gândesc de multe ori că trebuie să poată să se descurce și fără curent ori apă la robinet. Cine știe când le va fi de folos.
Cu scop decorativ, se pot construi felinare din lemn, niște cutii cu pereți de sticlă, o ușiță și o agățătoare. Nu tehnica construirii acestor felinare mi-am propus să vă- arăt în acest articol și simbolul pe care-l reprezintă. Sticla costă 40 de lei/mp, orice atelier v-o taie la dimensiunile dorite. Lemn, trebuie doar câteva șipci, puține cuie sau aracet, ceva meștereală … o mână, acolo. Un proiect minunat de făcut cu copiii, însă cadrul folosirii unor felinare mi se pare cel mai important de atins corect.
Mi-am propus ca în vara asta să fie tot mai multe ocazii când se va opri orice device ce merge cu curent electric și să experimentez alături de familie sentimentul vieții off-grid, măcar câte un weekend, din când în când.
Când aveam 10 ani am dormit pe saltea de târsă, încălzit de o sobă de tuci, iarna, cu urlete de lupi ca cântec de „Noapte bună”. Mi-a rămas această amintire foarte vie, foarte reală și o prețuiesc pentru că atunci am simțit că viața acestei lumi există și în afara societății oamenilor, în afara localităților și a construcțiilor izolate de natură. Am pierdut cu toții demult această legătură, regret că nu mai atingem cu adevărat natura.
S-veți ulei de lampă, din belșug, pentru lumina vieții!
Poate îți place și Lumină și lemn – corpuri de iluminat din lemn
