Am căutat mai multe informatii despre frasin sufocat sau despre lemn sufocat în general. Nu am găsit nici o terminologie similară nici pe spațiul de limbă engleză.
Nu am găsit nimic, si de ceva luni de zile stau și mă gândesc dacă emailul primit de la d-l Fabian este referitor la o metoda aparte sau e doar o denumire locală.
Pentru că blogul acesta tratează subiectul lemn iar subiectul frasin sufocat îmi este total străin mă gândesc că poate printre cititori mai sunt oameni pricepuți care știu ceva despre acest tip de lemn. Chiar daca despre fag știu că dacă e sufocat se înroșește, iar fibra își pierde din calitate și rezistență, nu am cunoștința despre cum e cu alte esențe. Frasinul e frate cu stejarul, mai alb la fibră, cu densitate mai scăzută, însă la fel de rezistent. Frumusețea fibrei de lemn este nebănuită și depinde de mulți factori pentru a fi pusă în valoare.
Reproduc mai jos textul emailului primit integral, cu explicațiile de rigoare. Poate chiar d-l Fabian mai intervine și ne elucidează
Despre procesul de sufocare nu as putea sa va spun foarte multe deoarece as putea spune ca sunt un norocos, fiindca am gasit cele doua bucati de scandura in atelierul tatalui meu, inainte ca acesta sa le taie pentru foc .Totusi din ceea ce mi-a spus tatal meu, lemnul din care provin cele 2 bucati a stat pe suprafata solului in jur de 4-5 ani, neacoperit sau protejat in vre-un fel, in bustean. In momentul in care le-am gasit lemnul acesta statuse la uscat, debitat in scandura in jur de 2 ani, iar apoi l-am mai pastrat 1 an semiprelucrat .
Mai sigur insa as putea sa fiu in privinta prelucrarii acestui material. Textura moale si foarte sensibila face ca acest material sa fie destul de greu de prelucrat insa doar cand vine vorba de finisaj. Fibra care a ramas intacta, originala a lemnului de frasin se slefuieste mai greu decat materialul afectat, fapt care duce la formarea de mici denivelari de suprafata.
Masuta pe care am realizat-o din acest material se comporta bine deocamdata, si sper ca pe viitor sa nu am surprize .
Cam asta ar fi ceea ce stiu momentan despre acest tip de material, am sa va informez indata ce voi descoperii noutati din domeniu .
Aștept la comentarii opiniile celor care au idee despre subiect si ne pot împărtăși mai multe.
Cu drag, de lemn masiv.
Similare
5 comentarii Adaugă comentariu
Cuvantul in engleza este „spalted”. E practic lemn partial putrezit/ atacat de anumite bacterii. Cel mai folosit este artarul, „spalted maple”.
multumesc, am sa mai caut referinte
Din imaginea cu nr.3 , marita, se observa ca lemnul respectiv pe parcursul dezvoltarii a avut perioade cu ani bogati in precipitatii si ani mai secetosi .Corepunzator acestor perioade zonele respective sant mai dense sa mai putin dense, ceea ce face ca lemnul sa fie mai usor ,,atacat”, de anumite ciuperci specifice putregaiului in partile mai moi (cu densitate mai mica), mai ales daca lemnul respectiv a fost tinut in conditii de umiditate fara o protectie corespunzatoare.Deci lemnul respectiv are zone in care lemnul este putred si deci cu densitate mai mica!
Despre „sufocarea” foioaselor: https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.scribd.com/doc/46506297/DEFECTE-DE-DISTRUGERE-CAUZATE-DE-FACTORI-BIOTICI-AGEN%25C5%2582I-DISTRUCTIVI-M%25C4%2582SURI-DE&ved=2ahUKEwj707uCic78AhVfhP0HHSKfDGcQFnoECCYQAQ&usg=AOvVaw2XX6jUwYxgzT8q5YKmTRxS
Despre „sufocarea” foioaselor:
Răscoacerea (sufocarea)
Răscoacerea
, purtând şi numele de
sufocare,
este un defect al speciilor foioase, lemnul atacat prezentând petealbicioase pe un fond brun-roşcat, delimitate prin linii în general negricioase, care îi dau aspectul marmorat. Uneori, lemnul curăscoacere este afectat şi de un început de putregai.Răscoacerea apare în continuarea încinderii şi este provocată fie de speciile de ciuperci xilofage întâlnite şi la aceastadin urmă, fie de o serie de noi specii, care se instalează în mod succesiv. Prin aplicarea măsurilor practice recomandate pentruevitarea încinderii, poate fi prevenită şi apariţia răscoacerii.Liniile care mărginesc petele de pe suprafaţa lemnului afectat de răscoacere pot delimita zona de răspândire aciupercilor la contactul cu lemnul sănătos, zonele aferente unor specii diferite de ciuperci sau zonele aferente unor tulpinidiferite aparţinând aceleiaşi specii. Se întâmplă totodată ca peste unele linii de demarcaţie mai vechi să-şi facă apariţia linii dedelimitare noi, ce corespund altor specii de ciuperci.Atacul produs de specia
Stereum purpureum
, ale cărei fructificaţii, roşii-purpurii închis, ajung să tapiseze secţiunilelemnului, este considerat drept principala cauză a răscoacerii la fag (Venet şi Keller 1986). Acestei specii îi urmează în curândaltele, care contribuie la accentuarea degradării lemnului.Din cauza deprecierilor produse de ciupercile xilofage (perforaţii multiple ale pereţilor celulari, coroziunea pereteluisecundar, degradarea pectinelor din lamela mijlocie), lemnul cu răscoacere are valori sensibil mai mici ale rezistenţei lasolicitări mecanice, comparativ cu lemnul sănătos. El este însoţit de modificarea uşoară a compoziţiei chimice şi de schimbareaaccentuată a consistenţei.La lemnul de fag cu răscoacere, culoarea nu se uniformizează în urma abur