Cu toată politețea și demnitatea unui om care se pretinde citit și care evită cu tot dinadinsul terminologia de cartier, de mahala, limbajele vulgare sau deocheate, țin să precizez că doar recent am avut plăcerea de a asista la descrierea completă asupra provenienței acestei expresii atât de circulate – ” freaca menta ” – Adriana m-a surprins cu abordarea acestui subiect și am făcut urechile largi pentru că are legărură cu subiectul mese de lemn masiv pe care ”bat apa în piuă” zilnic pe acest blog.

Așa că ”vorba lungă, sărăcia omului” să nu stăm ”de-a moaca” și să fim ca-n fabula cu ”mutu zice, surdu-ascultă și orbu’ se uită” la expresia ” freaca menta ”.

Sper că Pruteanu, acolo unde e, se uită cu admirație la mine pentru acest demers lingvistic, așa cum m-am uitat și eu la el când a explicat corect folosirea termenului cur în loc de fund, în direct la TV, explicație pe care vă îndemn să o aprofundați live, în înregistrarea video a respectivei emisiuni.

masa de taverna model Rustic

Deci să revenim la vremuri de mult apuse, pe când mesele erau doar din lemn masiv pentru că din altceva nu exista și nu se puteau face, pe vremuri când unii erau stăpâni, iar alții slugi. Asta se întâmpla în Grecia antică și pentru că cei care erau mai sus aveau alte pretenții de la viață față de slugile lor, pretindeau ca mesele, adică lemnul meselor să fie frecat cu mentă pentru a mirosi îmbietor în timp ce consumau bucatele alese. Urmașii lor, fanarioții, au adus acest obicei și la Tulcea, de unde a fost doar un pas să fie preluat de protipendada bucureșteană.

Chiar dacă burghezia românească a preluat de peste granițe acest obicei, în bunul mers al lucrurilor, caracteristic acestor plaiuri mioritice, totul s-a denaturat și s-a degradat. Slugile fugeau de munca grea, cum ar fi spartul lemnelor sau căratul apei și preferau să frece menta – fără ghilimele – considerând această ocupațiune mai ușoară și mai plăcută. Disputa dintre slugi pe temeiul acestei sarcini a făcut să se încetățenească vorba că cel ce ” freaca menta ” se ferește de muncă sau ceea ce face e nefolositor și pierde timpul.

Obiceiul s-a pierdut, dar vorba a rămas și astăzi este tot mai des folosită pentru a descrie o stare de fapte. Cel mai greu ne va fi să explicăm în viitor copiilor de unde provin expresii din popor, care nu au aplicabilitate directă în viața de zi cu zi. Nu vor ști ce înseamnă să calce pe greblă sau să tragă mâța de coadă, dar sper să nu fie nici cazul.

masa model Farmer rustic din lemn de brad recuperat

Că tot veni vorba de mese din lemn masiv, recomand celor care mai au angajati ocupați de aranjarea meselor să le comande fie natur, nelacuite, ca să prindă menta pe lemn direct, fie să folosescă aranjamente profesionale cu servețele de hartie pe care le găsesc pe Servetele Duni. Nu de alta, dar se poate ca respectivii să se uite ca ”boul la poarta nouă”, dacă nu știu explicația sau sensul expresiei ” freaca menta ”.

S-aveți parte de o zi hazlie, să râdeți mult și să nu ”tăiați frunză la câini”.