Astăzi am realizat, prin practică proprie, că plăcerea de a folosi un fund de lemn sau un tocător de lemn, nu doar la debitat diverse ci la servit și mâncat direct este un fapt pe care îl fac firesc și normal, și nu de azi de ieri, ci de când mă știu. La noi în familie se numește mâncat din cuțit, iar mama mea, bunicul meu obișnuiesc să facă asta în mod frecvent. Am realizat că și eu îl fac la fel de firesc după ce m-am întors de la piață cu plasa plină de ceapă verde, urdă proaspătă, roșii, salată, ridichi, am mai agățat și o mână de cârnați picanți pe drum, astfel încât când am ajuns acasă și am despachetat tot, pofta de crud și proaspăt s-a instalat instant.
La masă am tăiat din fiecare, direct pe un fund de lemn, brut, nu domnește, aranjate separat în boluri, ci doar puse separat pe planșa de lemn.
Ideea de a scrie mi-a venit când eram deja sătul cu tocătorul de lemn gol. Am ajuns la concluzia că cele fabricate de noi, de 6 cm sunt cam prea groase, că pentru activități culinare d-astea, câmpenești ar fi mai bune niște tocătoare pe post de străchini de 2 cm grosime. Mă bate gândul să fac și de astea. Când am scris despre Fund de lemn, tocător, cum vreți să-i ziceți … s-a lăsat cu comenzi ferme și a fost un moment extraordinar. Avem oameni din București, Iași, Cluj, Timișoara care toacă fără griji pe ele, iar când ne-au trimis poze cu tocătoarele la treabă ne-am decis să le acordăm și ca premii la campania dinaintea Paștilor – Câștigătorii campaniei StejarMasiv pe BlogAwards
Așa că de pe ETSY, am preluat niște imagini sugestive, găsite în magazinul celor de la ButterNutBrooklyn. Ei le vând în State cu 95 de dolari, nu e rău, pe bune, m-aș reprofila la banii ăștia cu condiția să dau 1000 de bucăți pe lună.
Poftă bună, dacă vă place ideea.
3 comentarii Adaugă comentariu
In sfarsit, am gasit ceva folositor, de la A la Z despre painea si cuptorul test.Multumesc frumos pentru articol, a fost foarte interesant