Am reflectat mult cum și ce să scriu despre George Nakashima. Nu pot să evit scrisul despre el, după ce zile întregi am citit multe pe toate sursele ce mi-au căzut în mână despre acest maestru emerit al tâmplăriei. Este regretabil că oamenii valoroși primesc mai multa cinste după ce nu mai sunt printre noi decât au făcut-o atunci când și-au afirmat crezurile. George Nakashima a trăit pentru lemn și pentru a-i da acestui material viu o viață mai îndelungată. Informațiile cuprinse aici sunt doar o parte mică a descrierii sale, însă mi-aș dori să vă deschid apetitul pentru documentare, așa cum și eu la rândul meu am făcut zilele acestea.
Omul Nakashima a trăit cei 85 de ani ce s-au încheiat cu o decada înainte de noul mileniu parcurgând experiența celor două războaie mondiale. Este cunoscut ca meșter american, chit că numele său este japonez și la fel și originile. Vorbim de omul care a pus bazele American Craft și i-a inspirat pe o mulțime de americani să meșterească la nivel de artă lemnul, în spații restrânse, studiouri de design, dar și de persoana decorată de Împăratul Japoniei cu ordinul Sacred Treasure. Ordinul este destinat celor merituoși în mai multe domenii care au legătură cu cercetarea, inovația, implicarea socială și impactul benefic asupra umanității. A studiat arhitectura si a deținut o diploma MIT, a calatorit prin lume și și-a descoperit afinitatea pentru lemn tot în Japonia, în compania unui american.
A lucrat de-a lungul timpului pentru nume sonore ale vieții publice americane și a lăsat în urmă o suită de lucrări unice, un concept de abordare a lemnului și un curent căruia prin forme nevâzute ale influenței îi aparținem cu toții cei ce iubim lemnul. Cele mai cunoscute realizări sunt în domeniul blaturilor de mese, concepute din elemente de cherestea alipite, deseori în oglindă, provenind de la acelasi copac. A avut o perioadă de revelație la ferma New Hope, când a descoperit simplitatea organică a lemnului, punând în valoare lemnul cu noduri, crăpături și fibră intortocheată. A conceput nenumărate blaturi de masă folosind lemnul la maximul de potențial imprimat de Natură relevând celor ce apreciază munca sa viziunea asupra lemnului cu minime intervenții. La toate piesele lucrate de George Nakashima gasim forme neregulate, borduri de blat ce respecta forma naturală, atent selecționate și îmbinate cu măiestrie firească pentru un japonez.
Nordicii Europei preferă simplitatea liniilor drepte, pe când meșterii tâmplari japonezi pun accent pe îmbinări relativ simple, însă executate cu precizie de ceasornicar elvețian. Folosirea a mai multe esențe de lemn pentru fibră, textură și completare estetică în cadrul aceluiași blat au făcut ca piesele produse de Nakashima să fie evaluate azi la prețuri astronomice. Mi-aș dori să cred că și în timpul vieții maestrul s-a bucurat de bunăstarea financiară rezultată din valoarea mobilei construite, mai ales după ce am citit biografia sa. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost inchis în lagăre de pe teritoriul Americii, din cauza naționalității împreună cu soția și copilul de vârstă mică. Apoi s-a retras la o fermă unde a construit doar din materiale adunate de pe terenul înconjurător o casă ce azi este inclusă în Patrimoniul AMerican al National Landscapes. Studioul sau din Japonia este azi muzeu și se bucură de o largă apreciere.
Pentru mai multe detalii și imagini ale pieselor de mobila realizate de George Nakashima accesați site-ul dedicat .
Am găsit pe 1stdibs o masă purtând semnătura sa. Dimensiunile sunt de 73 cm=H x 173 cm=W x 103 cm=D. Adică foarte mică, mai degrabă o masă normală. Din lemn de palisandru – rosewood. Nimic pretențios. și totuși – acesta este textul și pretul descriptiv
George Nakashima Rosewood „Single Board” Table – €422.580,90
Nu-i de glumă și e chiar posibil, ca munca unui tâmplar, o masă simplă să fie evaluată la prețul de aproape jumatate de milion de dolari.
Lucrari marcante George Nakashima
Scaune George Nakashima
Mese de dining George Nakashima
Sper sa va placă la fel de mult cum mi-au plăcut și mie. Se pare că meșterul și-a urmat crezul, indiferent de consecințele vremurilor pe care le-a trăit, a facut din vocația sa un mod de viață și a ajuns să fie apreciat în timp ”doar ” pentru ceea ce a fost cu adevărat.
Cu pălăria în mână, vă salut !
