Acest material despre lemn tratat termic este unul de dezbatere și aștept opiniile voastre.
Am primit direct, în mână, acum mai bine de un an o bucata de lemn de rășionase, pe care l-am analizat cu atenție și uimire. Era colorat într-un ciocolatiu deschis, culoarea era uniformă, în masă, iar dacă nu l-aș fi pipăit și l-aș fi văzut de la distanță, se prea poate să nu fi crezut că e lemn. Dar era, și mi s-a spus că provine dintr-un uscător special, care costă peste 100.000 de EUR și unde în timpul uscării poate fi colorat în tonuri de maro, pornind de la un gălbui de miere deschis până la culori de ciocolată menajeră. Referința la culori a fost singura pe care am primit-o fără nici o altă explicație și am dus această bucată de lemn în fabrică să o discut cu ceilalți. A avut parte de 5 minute de atenție, mirare și înclinări de cap, apoi a ajuns pe un raft și faptul a fost uitat.

Mi-a stăruit în minte intriga acestui procedeu și nu am avut vreo indicație până zilele astea când am dat cu ochii de o imagine similara. M-am pus pe studiat și am aflat, precis cu întârziere, ceea ce toată lumea știe, că este lemn tratat termic în camere de uscare. Pentru cei care încă nu știu, scriu acest articol și cred că informarea, adică informația, cantitatea de nou conținută de un mesaj este bine să ajungă la cât mai multă lume.

Thermally modified wood – este procedeul general denumit așa care presupune piroliza controlata a lemnului, de orice esență, în condiții precise și controlate. Este necesară absența aproape totala a oxigenului și temperaturi înalte, care depășesc 180 de grade. Sunt mai multe variante de a coace lemnul, fără a ajunge să îl ardem. Acest proces îi conferă o suită de atribute și doar câteva deficiențe.
- Scade rezistența mecanică a lemnului, ca urmare a tratamentului termic
- Creste semnificativ durabilitatea unui lemn moale la nivelul unor clase superioare, similare esențelor tari
- Scade posibilitatea descompunerii prin putrezire adică crește rezistența la fungi și microorganisme
- Se reduce riscul degradării prin contracții sau crapaturi caracteristice lemnului masiv
- Scade capacitatea de îndoire, crescând rigiditatea, adică transformăm fierul în beton.

Pe scurt, faci din scandura de brad un material final ecologic și netoxic, care are o rezistența în timp la deteriorare mai mare decât a lemnului natural. Este un proces vis-avis cu fosilizarea lemnului și nu e departe de cărbune. Dacă acum câteva mii sau zeci de mii de ani, oamenii preistorici își căleau sulițele de lemn în foc, acum facem mult mai sofisticat același lucru. Am mai scris despre tratarea suprafețelor de lemn pentru placările exterioare prin ardere controlată, un procedeu japonez.
Tehnica japoneza de finisare și protejare a lemnului

Acum vorbim de un procedeu tehnologizat care schimbă în masă lemnul. Structura lemnului supus unor temperaturi mari, în lipsa oxigenului se modifică, se cristalizează și ca urmare rezultatul, cu toate că este numit lemn tratat termic. Poate că această denumire nu vă spune nimic, însă așa cum asimilăm tehnologii și le atribuim ca nume unor obiecte sau procedee, tot așa, azi Thermowood este similar Xerox-ului.
Sunt cinci procedee răspândite care trateaza termic lemnul și ideea este veche. Thermowood este un nume patentat, o tehnologie finlandeza și doar membri Asociației Thermowood pot fabrica acest tip de lemn, cu metoda dezvoltată și îmbunătățită de nordici.
Cele mai cunoscute procedee sunt:
Plato Process – Germania
Un procedeu format din două faze – prima este tratarea la temperaturi de 160°C–190°C a lemnului saturat cu apă, sub presiune, urmată de deshidratarea și carbonizarea lemnului la temperaturi de 170°C–190°C la presiune normala, de 1 atmosferă.
Rectification – Franta
Lemnul se uscă în sistem clasic până la o umiditate de sub 12 %. Apoi este apoi tratat la presiuni uriașe, într-o cuva, în prezența unei concentrații mari de hidrogen, cu un conținut de oxigen sub 2 %.
Les Bois Perdure – Franta
Lemnul proaspăt tăiat este mai întâi uscat și apoi încălzit într-o baie de aburi utilizând căldura rezultată din umiditatea rămasă în lemn. – Sincer, nu cred că e ceva complet sau logic în această descriere, lemnul trebuie să treacă de 180 de grade pentru a se produce transformările necesare.
Oil Heat Treatment – Olanda
Lemnul este fiert literalmente într-o baie de ulei la temperaturi cuprinse între 180°C și 220°C. Se pot adăuga concomitent și diverși aditivi care pot modifica lemnul în mai multe feluri.
ThermoWood – Finlanda
Procedeul, așa cum e descris pe site-ul lor presupune creșterea rapidă a temperaturii în incintă, folosind căldură și aburi, la 100°C. După ce lemnul ajunge la temperatura ambientala, se crește gradual temperatura, controlat, la 130°C. Aici este faza în care lemnul este uscat, dar și protejat de o membrană de vapori. Aburul fierbinte permite ca structura lemnului să se modifice, dar în această fază, lemnul ajunge teoretic la umiditate 0. Urmează faza de tratament termic în care lemnul este încălzit la o temperatura cuprinsă între 185°C și 225°C. Depinde de esența lemnoasă care este temperatura necesară tratării fiecarui tip de lemn. Apoi temperatura este menținută timp de 2-3 ore, timp în care vapori de apă continuă să protejeze lemnul să nu crape și contribuie la schimbările microscopice din structura lemnului. Faza finala este compusă din scăderea temperaturii și redarea umidității lemnului la valori apropiate de 4%, care să îl facă din nou prelucrabil. Acest procedeu poate fi aplicat lemnului verde, proaspăt tăiat și reduce mult timpul de utilizare a cherestelei, care altfel ar trebui să parcurgă un timp de ordinul lunilor, prin procedee tradiționale, până când ar fi utilizabil în tâmplărie.




Utilizarea acestui tip de lemn tratat termic este în general în aplicații exterioare, la placări de fațade de clădiri, pardoseli sau deck-uri ori construcții de incinte de tipul saunelor unde este valoroasă rezistența la degradare. Nu este foarte utilizat la mobilier, ori pentru alte aplicații casnice.
Aplicatii pentru tipul de lemn tratat termic





Personal cred că acest tip de tratament este destul de necunoscut publicului românesc, nu am cunoștință de astfel de uscătoare, dar cu siguranță exista pe teritoriul țării.
Aștept completări din partea celor care sunt în temă cu acest subiect.
3 comentarii Adaugă comentariu
Salutare tuturor
NU imi este foarte clar daca acest tratament elimina contractia si umflarea lemnului. Daca este asa (daca lemnul devine inert) , aplicatiile ar putea fi si pentru mobiler (unde contractia si umflarea, in functie de umiditatea spatiului in care pui mobila poate da batai de cap ). Pe de alta parte cu acest lemn tratat termic , teoretic s-ar putea face usi si geamuri fara a mai fi nevoie de lemn stratificat. Daca si pretul ar fi accesibil……..
Culoarea este de vis, nu mai trebuie bait si da un contrast excelent cu peretii albi.
Daca auziti de un loc din tara unde se face acest lucru dati-ne de veste.
Bafta
Teo
Orice aplicatie care mizeaza pe inertia in timp a materialului este binevenita. Principalul neajuns este rezistenta scazuta la indoire insa aplicatiile mentionate de dvs exclud aceasta caracteristica.
Nu cunosc sursa pentru acest tip de material, in Romania, poate apare vreun cititor mai informat care ne elucideaza.
Oare mai trebuie dat lac pe suprafata lemnului???