Cu o livada de nuci începe visul evadarii pentru familia Filimon, adică Andrea și Cipri, oameni dragi nouă. Terenul de la Dănești li s-a lipit de suflet de ani de zile și negocierile privitoare la achiziție au durat muuult, cu pauze și reluări. Anul acesta s-a finalizat acest demers și i-am simțit cumva descumpăniți că visul li s-a îndeplinit, după urmărirea lui un timp atât de lung … și acum ce? Ce urmează, cum să înceapă, cum să pună în practică toate visele imaginate în anii aceștia? L-au tot vizitat, au făcut planuri și o livadă cu nuci s-a tot conturat în discuțiile purtate cu ei în timp. Am încercat să-i conving să înceapă cu ceva mai ușor, ca noi, cu o plantație de coacăz … căsută de vacanță … altceva. Când credeam că l-am convins, Cipri revenea constant la ideea de bază, la livada de nuci.
Nuci vrei, nuci punem Cipri ! Cu el am participat la evenimentul de la Nucifere Regia, despre care am scris acum 2-3 saptamani în articolul –Nuci – nu prajituri, ci livadă de nuci, miez de nucă sau cherestea de nuc– . Am ascultat cu mare atenție totul, apoi am dezbătut sub felinar la ceas de seară târzie impresiile. Noi doi și Adriana mea … Costul ridicat al puieților de nuci românești ne-a făcut să luam legătura cu cei de la Pepiniera Voinești, Moldova, care au reprezentant în România. Oamenii erau la Indagra, cu stand, însă s-au arătat dispuși să mai evalueze stocul de care dispun, la vreme târzie de toamnă și dacă le mai rămân din cei de anul acesta să îi ofere la Cipri cu 50 de lei bucata 100 de puieți din soiul Codrene. Polenizatori Costiujeni, însă terenul din Dănești mai are vreo 3-4 bucăți de nuci autohtoni, răspândiți aleator pe perimetrul pe care urma să fie plantați nucii, care pot ajuta la polenizare.
Acum o săptămână s-a dus Cipri la Sighișoara să-i aducă, i-au încăput toți în portbagajul mașinii și i-a depozitat într-o magazie, cu rădăcinile acoperite cu pământ și udați. Temperaturile au ținut cu puieții și au rămas scăzute, însă peste punctul de îngheț. Vinerea și sâmbăta asta am plantat toți puieții, 100 de bucăți, cu larga participare a 4 persoane, într-un timp efectiv de lucru de 10 ore, cumulat în ambele zile.
Materiale folosite :
- Motoburghiu (foreză) MAKITA BBA520 – am mai scris despre această sculă – Masa si banca rudimentare pentru livada din Baia Sprie
- 100 de ml de șipcă de 5×3 pentru pichetat și care vor rămâne ca tutori provizorii
- ciocan, hârlet, ștocă, ranga plus greble scurte de mână
- 20-25 de saci umpluți pe jumătate cu gunoi de grajd vechi de 5 ani
- 2 l de benzină amestec pentru toată operațiunea ( absolut fantastic consumul scăzut al motoburgiului)
- pompa de apă electrică Makita, 50 ml de furtun de 1 țol, 6 găleți
- genunchiere din burete – sunt vitale pentru confortul muncii
Pichetarea a luat cam două dimineți de lucru pentru Cipri, s-a ocupat singur de toată treaba. Cred că nu a considerat această operațiune prea grea până a ajuns să o facă singur și a realizat cât e important este să măsori corect pe toate direcțiile. Pomii s-au plantat pe curbele de nivel, orientate de la vest la est, având în vedere că panta generală a terenului este N-S, iar schema de plantare este de 10x10m.
Pichetarea – pe un teren cu denivelări naturale 10×10 m nu este întotdeauna ușor de măsurat. Când te uiți pe sir, se vede unde ”fură” dealul sau valea din centimetrii, și nu puțini. Au fost necesare ajustări și ochiometrice, la final, pentru o orânduire ca la carte.
Săparea gropilor – Aici a fost schepsisul întregii operațiuni, dacă nu ar fi fost pietre în pământ, s-ar fi redus toată munca la jumătate din timp. Contrar opiniei că este greu și complicat, cred că n-ar trebui să sperie pe nimeni partea de manoperă, iar cu 2-3 prieteni care sunt stăpâni pe mânile și picioarele lor se poate face toată treaba ușor, în contul mișcării de 30 de minute zilnice, în avans pe toată săptămâna.
Plantarea și puieții – pentru o livada de nuci sunt mai multe recomandări în ceea ce privește orientarea punctului de altoire. Se recomandă toate punctele cardinale, noi am ales să îi punem către SUD, sper să fie în regulă. Puieții au avut rădăcini fabuloase, bine dezvoltate, ne-rupte. S-au răsfirat pe etaje în groapă rădăcinile și s-a tasat bine terenul cu câte o lopată bună de gunoi amestecat cu pământul rezultat de la forare. Norocul face ca pământul să fie foarte bun, s-a sfărâmat ușor, iar mușuroiul rezultat după găurirea pământului era foarte mărunțit.
Udarea a durat cam o oră, am avut noroc să dispunem de apă într-un rezervor sătesc din deal, apă curată și nu foarte rece. Furtunul a ajuns până la 1/4 din livada de nuci, în rest 3 oameni cu câte două găleți am purtat apă pentru fiecare pom. Merge repede, doar picioarele nu ne-au mai ajutat prea mult, că se înopta. De aceea nu avem nici poză de grup cu toți cei care au lucrat. Lipsește Marius. Poate mergem în primăvară să refacem grupul și să ne fotografiem.
Urmează sa se monteze plasă de protecție la fiecare puiet, contra animalelor sălbatice, cost estimat 200 de lei și vreo 2 ore de munca. Dacă nu aș fi făcut parte din toată treaba cu livada de nuci, nu aș fi avut curaj să public astfel de sume și termene. De regulă percepția generală este că totul e cumplit de greu și durează fantastic de mult. Merită să luați în calcul o livada de nuci pentru un teren care stă degeaba, care nu necesită mai mult de 30 de zile de muncă pe an pentru întreținere și care promite o valoarea mare ca rezultat al efortului.
Dintre sfaturile primite în timp am aflat că o livada de nuci se plantează cel mai bine acum 30 de ani. Următorul moment favorabil este azi, sau mai bine în prima toamnă. Dacă aveam bani, știință și câteva hectare de teren la 20 de ani, trebuia să fac asta, azi culegeam nuci, până la pensie. Sculele sunt vitale pentru noi, fermierii de ocazie, care, dacă ar fi trebuit să săpăm manual gropile, puteam concura apoi la Mister Olimpia. Burghiul s-a descurcat fantastic, are diametru de 20 de cm și s-a dus ușor ( când n-a dat peste pietre – 80% din cazuri). Gropile au fost lărgite la suprafață, la un diametru de cca 40-50 de cm, ajungând să fie conice.
Este o experiență frumoasă, a fost vreme de glume și bancuri, timpul a zburat fantastic de repede, iar 1500 de EUR, cât estimez investiția în clipa asta pentru înființarea unui hectar de livada de nuci este o sumă foarte diferită față de tot ce am auzit la seminariile la care am participat sau am citit în paginile online de câțiva ani încoace. Febra musculara trece repede, se recomandă o singură bere pentru scoaterea acidului lactic din mușchi, prea multe sticle bagă în sinapse moliciune.
S-aveți drag de muncă, de trudă și de bucuria prietenilor cu care vă însoțiți !
Când va fi recoltă vom avea nevoie și de – Spărgătorul de nuci – varianta funcțională
