Așa, pe când pregăteam titlu acestui articol și mă gândeam să scriu despre pardoseli din lemn masiv, că parchet parcă nu mai cuprinde întreaga gamă, am realizat că devin adeptul înlocuirii stejarului cu bambus, din mai multe considerente.
Pe scurt, prețul unui mp de pardosea din bambus stranded, adică varianta Tip Top este undeva pe la 200-250 de lei, pe când varianta din stejar masiv autentic se duce mult mai sus. Argumentul alegerii mele este că mi-aș dori să văd lemnul de stejar folosit în alte zone decât la pardoseli, cu lemnul masiv cu care acoperi o cameră de 12 mp se pot produce 7-8 mese din stejar, cu o valoare mult mai mare, rezultând valorificarea materiei prime într-o formă ce aduce beneficii atât clientului cât și unității de producție.
În domeniul acoperit de pardoseli din lemn masiv intră mulți metri pătrați, de aceea, bambusul care crește natural până la exploatare în doar 5 ani, adică 10% din timpul minim necesar stejarului, este o alegere mai economică. Bambusul până la urmă nu e un arbore, e o iarbă lemnoasă, mult mai sustenabilă ecologic ca ciclu de creștere. Cred că e de preferat un lemn mai puțin nobil în domeniul pardoselilor, nu cred că durata de viață este la fel de lungă ca și la mobilier.
Citește și – Parchet din bambus densificat – montat de mine.
Veți vedea peste tot unde apar pardoseli din lemn masiv specificația durității, după testul Janka, care înseamnă pe scurt măsurarea forței necesară pentru a apăsa o bilă metalică până intră în lemn pe jumătate din diametru. 350 lbf pentru pin, 1350 lbf pentru stejar, 1760 lbf pentru bambus vertical/orizontal, 3680 lbf pentru nuc brazilian.
Scalele cu test Janka sunt foarte diverse, au fie dimensiuni kilometrice, fie sunt personalizate pentru regiunea de pe glob unde se vinde sistemul de pardoseli.
Pe noi ne interesează zona europeană, tipurile de lemn disponibile aici, în realitate, pardoselile din lemn exotic exceptând bambusul sunt relativ rare. Din tabelul de mai sus (am pierdut sursa) vedem că bambusul depășește ca duritate chiar și în varianta mai ieftină contracandidatul de azi – stejarul – White Oak. Mă intrigă diversitatea de tabele existente online, sunt foarte multe grafice care uneori par diferite în zona superioară.
Ca și particularitate să știți că tot un stejar 🙂 e cel mai dur lemn masiv din lume – se numește buloke – Bull Oak – crește în Australia și are o valoare Janka menționată de Wood Data Base la 3760 lbf. Oricum, se găsește în cantități mici, e scump și se produc din buloke cel mai des piese prelucrate la strung.
Partea importantă este că dacă vorbim serios de pardoseli din lemn masiv atunci nu luăm în calcul parchetul stratificat, cu 2,5 mm de lemn nobil lipit peste alte straturi. Discuția despre deformări este lungă și nu vreau să o deschid, selecția cherestelei, prelucrarea și montajul sunt detalii vitale și determinate în reușita asta. Am trecut prin experiența montajului de parchet stratificat și tot trebuie ținut cont de deformări.
Aici, în România, toate casele au avut de pe vremea dinainte de 89 parchet masiv din fag sau stejar, tip brăduleț, că le furnizau sau le montau românii în toate locuințele urbane nou construite. Pentru noi, masiv e clar ceva pe care îl poți tăia cu circularul și ai în toată masa elementului lemn plin, din aceeași esență. În vest asta e diferit, dacă are măcar 50 % masiv lipit pe un strat de suport, se consideră că e corect să pui masiv pe etichetă.
Mă simt puțin contrariat că am ajuns să consider bambusul o opțiune mai bună decât stejarul având în vedere că am montat în cabană podele din stejar de 2 cm – Podele din scândură de stejar – montaj
Mă bătea gândul să procedez la fel și cu casa familiei ce stă să iasă din oul conceperii.
Am făcut un calcul simplu – cca 120 de mp de pardoseli din lemn masiv de stejar, pornind de la cherestea implică minim 4-5 mc de cherestea clasă A+. La grosime de 25 mm, scândura de țol oferă 40 de mp suprafață, însă pierderea e mare, mai bine de 40 %. Se poate merge pe orice lungime a elementelor – minim 50 cm – și optimiza folosind să zicem 3 lățimi. Valoarea lemnului astăzi sare de 20.000 de lei, la care trebuie adăugată manopera de prelucrare.
La valoarea de 200 de lei/mp se poate lua bambus, tot masiv, și e gata de montat, bașca e și finisat, plus o duritate mult mai mare la testul Janka. Nu se compensează diferența de valoare chiar dacă consider un câștig lemnul din deșeuri de stejar rezultat din prelucrare.
Trag concluzia că mai stau să studiez oferte, dar mi-e greu să cred că am argumente să aleg altceva decât bambus. Și reiterez ideea, stejarului îi stă bine în mese, scaune, piese de mobilier, are viață mai lungă, e atins, apreciat și familiar, un lemn cald, căruia îi stă bine în piese de mobilier pe care le folosesc zi de zi.
Podeaua … să rămână sub încălțări, sau sub gheruțe.
