Complicată treabă asta cu protecția lemnului la foc, partea cu la căldură e mai simplă. Sper să nu complic și mai mult lucrurile, pentru mine partea cu căldura a fost startul ideii și aici am o soluție. Pentru foc treaba se complică având în vedere că lemnul este primul pe lista materialelor combustibile din biomasă.
2 soluții diferite
Considerați stejarul, nucul, castanul sau arțarul ca materiale din care să faceți ceva ce să reziste la căldură. Doar din auzite, am aflat că în mod special castanul arde greu, rău, nu merge bine în sobe. Poate cineva să îmi confirme?
Prin urmare, ca lemnul să reziste la căldură, înainte de protecția lemnului la foc, este important să fie o esență tare și să fie tratat cu o soluție relativ simplă de preparat acasă, din materiale ne-interzise.
Protecția lemnului la foc prin aplicarea unor substanțe
Cele 2 rețete le-am găsit pe TheDIYPlan.com și îi menționez ca sursă principală.
Rețeta 1 – soluție tip spray
Se amestecă 60 de ml de clorură ferică, 120 ml de clorură de zinc cu 60 de grame de fosfat de amoniu și 60 de grame de acid boric. Amestecați cu grijă folosind un băț de lemn curat, folosind mânuși și evitând contactul cu pielea. După dizolvare se pune într-o sticluță cu pulverizator și se aplică pe lemnul care trebuie să reziste la căldură. Se aplică 2-3 straturi, se lasă la uscat și gata! Ai lemn rezistent la căldură, spre exemplu un mâner de închidere la sobă sau pentru fărașul de jar.
Fosfatul de amoniu este un îngrășământ pentru agricultură și agent ignifug folosit la stingerea incendiilor.
Rețeta 2 – soluție saturată de Borax
Ideea este de a satura apa cu atâta cantitate de Borax câtă poate dizolva. Aduceți la fierbere 250 ml de apă și adăugați cca 30 de grame de Borax. Amestecați până se dizolvă complet și lăsați să se răcească. După ce ajunge soluția la temperatura camerei trebuie să se depună pe fundul recipientului cristale de Borax, partea care nu s-a putut dizolva, ceea ce înseamnă că soluția este saturată.

Folosind această soluție aplicați 2-3 straturi pe lemnul la care vreți să îi oferiți protecție la foc sau căldură, lăsați să se absoarbă în lemn și să se usuce natural și gata. Aveți grijă să nu ajungă în contact cu apa, pentru că îl spală.
Protecția lemnului la foc prin ardere

Chimia are răspunsuri pentru aproape orice, însă nu toate ne plac dpdv al toxicității sau al interferenței cu sănătatea umană. Sunt relativ reticent la soluțiile comercializate pentru protecția lemnului la foc , dar mai ales la cele pentru insecte. Ideea de a pulveriza ceva pe lemnul din structura sau pereții unei case, la care oricum nu mai am acces niciodată, și să trăiesc respirând acele substanțe cu speranța că va omorî goangele nu se prea potrivește cu propriile convingeri. După câțiva ani oricum nu mai au nici un efect, și tocmai atunci crește posibilitatea de a își face adăpost ceva mișchirei.
Protecția lemnului la foc este un subiect care are de fapt legătură cu timpul pe care îl câștigă locatarii pentru a se evacua în cazul unui incendiu. Teoretic, ar trebui ca lemnul tratat anti-foc să ardă greu sau să se răspândească focul lent.
Exista clase de rezistență la foc de la A – B – C. Un lemn din clasa A ar trebui să se opună răspândirii focului timp de 30 de minute. Clasa C nu are nici o protecție și alimentează rapid arderea.
Protecția la foc a lemnului arată cât timp trebuie un perete de lemn să ardă înainte de a-și pierde rezistența structurală și de a se prăbuși. 20 de minute este considerat un timp normal. Dacă adăugați un panou de gips carton creșteți acest timp la 65 de minute, așa că m-aș baza pe o protecție fizică mai mult decât pe o soluție în cazul caselor din lemn.

Pentru exterior treaba se schimbă, în cazul fațadelor ventilate din lemn. Aici protecția lemnului la foc se obține tot cu foc, așa cum am prezentat în tehnica japoneză a arderii lemnului Shou Sugi Ban.
Ideea se bazează tot pe chimie, lemnul e compus din celuloză și lignină. Prin ardere controlată se elimină celuloza, apoi prin limpezire cu apa se dizolvă zaharurile din fibra lemnoasă, rămânând lignina la suprafață, astfel se compune un strat care sigilează lemnul. Acest tratament conferă lemnului șanse reale de a rezista mult mai mult timp atacurilor dăunătorilor, carilor și focului, într-o anumită măsură, semnificativă.
Nu exclud ideea de a aplica vopseluri sau lacuri pentru protecție la foc. Pot spune că nu am auzit despre nimeni despăgubit de producătorul acelor vopsele când i-a ars casa. Nici în glumă, în filme. Așa că … soluții vechi, valabile și azi, sunt răspunsuri la întrebări care au mai fost puse.
Diferența principală între europeni și americani este că primii cheltuie mult pe prevenție, pe când cei din urmă se concentrează pe eradicarea efectelor. Noi, europenii, construim cu precauții, căutând să preîntâmpinăm orice s-ar putea întâmpla. Ca legislație, desigur, nu e neapărat și cazul în practică.
Mi-amintesc că am citit despre o soluție a lui Șoflete la problema cu aprobările ISU. A prevăzut o clădire cu multiple ieșiri și scări exterioare pentru o evacuare fulger. Nu a căutat soluții de tratare a lemnului cu chimicale ca să împiedice lemnul să ardă. Protecția lemnului la foc întârzie focul, nu-l elimină. Eu mă crucesc când văd clădiri sau mașini arzând ca o torță, acolo unde e metal și beton, nu pot concepe că e ceva mic și foarte inflamabil.
Dacă o casă arde, mai ales din lemn, fie că a ars 50 % sau 100%, tot a ars. Important este să nu existe victime, să nu răspândească focul în vecinătate, să poată fi stins. Oricum dacă arde sigur o dărâmi și poate faci alta.
Poate … dacă ai asigurare.
4 comentarii Adaugă comentariu
Buna seara,
Revin cu rugamintea de a-mi recomanda un laborator de analize si teste pentru confirmarea clasei de constructie a lemnului pe care il voi folosii pentru realizarea unei case pe structura de lemn.
Mentionez ca imi construiesc casa in regie proprie si furnizorul lemnului nu imi pune la dispozitie certificate de calitate.
Pe de alta parte, structuristul imi solicita sa ii confirm ca lemnul pe care il utilizez este lemn rasinoos de clasa A, usacat sub 16%. In acest scop voi pune la dispozitia laboratorului esantioane din lemnul pe care il utilizez pentru confirmare.
Va multumesc anticipat.
Eu voi cumpara lemnul din afara Romaniei. Voi folosi Douglas, care este un rasinos incadrat automat la clasa de rezistenta C18 minim. Rugati structuristul sa va ofere detalii despre clasa A, asa cum e specificat in legislatia romaneasca si sa va comunice concordante cu standarde europene.
Din pacate, declaratia dvs ii este suficienta, cine ar veni sa verifice ( nu exista) n-are metode sa testeze.
Buna seara,
Revin cu rugamintea de a-mi recomanda un laborator de analize si teste pentru confirmarea clasei de constructie a lemnului pe care il voi folosii pentru realizarea unei case pe structura de lemn.
Buna ziua, nu cunosc nici un laborator de incercari sa vi-l recomand. Clasificarea trebuie sa respecte niste standarde, si acestea sunt publice.
https://www.francebois2024.com/wp-content/uploads/FichesC6-LDCDB_4pages.pdf
sau
standardul european EN 338 timber grade – unele aspecte sunt vizuale, altele testate cu utilaje. De regulka la gaterizare se face aceasta clasificare. După știința mea, tot lemnul cu clasa de rezistenta din RO este importat.