Am colegi la fabrică care la mâini au lipsă mai multe degete și chiar dacă în uzanțele de zi cu zi au învățat să se descurce așa, cred că s-ar bucura să aibă astfel de proteze pentru degete.
Privesc la mâinile mele, întregi, și mă bucur zi de zi pentru că ghinionul m-a ocolit. Mi-am lovit degetele cu ciocanul de nenumărate ori și au durut incredibil, unghia s-a înnegrit și cu toate astea timpul le vindecă pe toate. Dacă mi-ar lipsi un deget cred că aș privi situația altfel, mi-aș dori să mai simt durerea, dar să îl am acolo, funcțional.
Putem vedea partea comică a situației, când un tâmplar cere 5 beri, nu întotdeauna poate arăta toate degetele de la o mână. Faptul că există astfel de proteze pentru degete lipsă, care funcționează pasiv, fără energie electrică, fără implanturi și sârmulițe cerebrale de captare a semnalului nervos, este un lucru mare. Funcționarea acestora se bazează pe acționarea mecanică cu segmentele rămase din deget, deși sunt soluții și pentru cei care nu mai au nimic din falange.
Pentru un profesionist, care lucrează ca tâmplar și are un atelier de mobila la comandă e foarte probabil ca aspectul să conteze mai puțin și funcționalitatea să primeze. Admit că am o repulsie de principiu la ideea Cyber-oamenilor, pentru situații când se caută depășirea capacităților naturale, dar în condițiile recâștigării unora avute și pierdute accidental, trebuie admis că tehnica este o salvare.
Am găsit întâmplător această informație și am descoperit două companii care produc astfel de proteze pentru degete – X-Finger și Naked Prosthetics. Sigur că funcțional, ca principiu se aseamănă și în același timp vorbim de costuri ridicate. Niciunde nu am găsit o informație despre costuri. Probabil nu se spun, sau iți verifică inima înainte 🙂
Am remarcat cu mirare pozitivă abordarea recomandată de una dintre companii prin care îi sfătuiesc ( pe americani) să NU ceară direct companiilor de asigurări să suporte costurile pentru proteze. Recomandă să fie contactat un specialist ortoped, să se ia legătura cu compania producătoare, să se întocmească corect dosarul medical și cu susținerea documentației concepută de un medic dublat de un specialist în protezare să se înainteze dosarul către compania de asigurări. Șansele aprobării cresc simțitor, omul vrea să obțină proteza, compania să își vândă produsele și ambii să parcurgă birocrația cu succes.
În România sunt șanse egale cu mulțimea vidă să plătească asigurările astfel de proteze, însă m-aș bucura să știu că informația e disponibilă și cei care găsesc soluții financiare află cum pot avea proteze pentru degete pe care nu le mai folosesc de ani de zile.
Câți tâmplari știu rostul denumirii meseriei lor? Știu oare că se numesc tektoni, cu sau fără toate falangele?
Sănătate cu carul, noroc de două ori p-atât!
