Despre sindrila taiata folosind utilaje, comparativ cu cea despicata manual am aflat niște adevăruri relative, pe care nu le-am putut contrazice fiind argumentate. În timp, am aflat și alte variante despre această formă de a produce șindrilă și se pare că totul este stabilit, însă mai trebuie să vorbim. Nu contrazic nicidecum meșterii tradiționali maramureșeni, care spintecă șindrila cu mezdrea sau Froe cum o numesc englezii. Explicația că lemnul de rășinoase crăpat pe fibră rezistă mai mult în timp decât sindrila taiata cu utilaje, care întrerup fibra lemnului, are un sâmbure de adevăr, desigur. Este argumentul forte pe care doar deceniile care urmează îl pot proba și poate că încetățenirea unui crez, într-o zonă geografică, duce la absolutizarea adevărului.
Când vrei să faci o treabă pe care toți spun că e imposibil de făcut, aduci un om care nu știe asta și el va găsi soluții nefiind convins că munca e de la bun început sortită eșecului.
Am fost în Ungaria, așa cum v-am povestit în articolul –Atelierul de cherestea de salcam din Ungaria– și am văzut sindrila taiata de salcâm, pregătită pentru țări din nordul Europei. S-a comandat același tip de sindrilă și de către Qual Construction Bois, unde meșterii au mai lucrat cu acest tip de material și nu a putut nimeni pretinde că nu e bun, deși se acceptă afirmația că cea crăpată este ”mai de calitate”. Sigur că prețul dictează multe în această industrie, iar valoarea unei șindrile uzinate fața de una produsă manual ar trebui să fie net mai scăzută. În acest moment, în cunoștință de cauză, cu materialu văzut și pipăit de mine vă pot spune că la metru pătrat, socoteala nu este chiar atât de diferită.
Sindrila taiata – uzinată – din salcâm
- lungime 500 mm
- grosime 20 mm la un capăt și 4-5 mm la celalalt
- lățimi de 75, 100 si 125 mm
- straturi de montaj – 2
- nr de bucăți / mp – 55 ( în medie )
Șindrila românească maramureșeană – crăpata manual
- lungime 600 mm
- lățimi incerte – maxim 100 mm
- grosimi – 0-2 mm la capătul subțire – 5-8 mm la capătul gros
- straturi de montaj – 3
- nr de bucăți / mp – 96 ( în medie )
Update Mai 2021 – Crește prețul lemnului
La valorile actuale de prețuri, diferența este de 25-35 % mai mult pentru cea uzinată din salcâm față de cea din rășinoase românească. Montajul românesc aproape dublează prețul materialului, rezultând un cost total de 2 x valoarea lemnului folosit. Montajul celei de șindrilă din salcâm, cu dimensiuni repetabile – 3 variante, cca 25 % din valoarea materialului, la prețurile pe care le știu eu. Trag concluzie că cea din brad costă ca rezultat final mai mult.
Șindrila din salcâm montată pe acoperiș și pereți:
Dacă cineva poate să-mi justifice că la caracteristicile prezentate mai sus sindrila taiata din salcâm folosind utilaje pare și poate fi mai slabă calitativ sau ca durabilitate fața de cea din brad, aștept opinii cu argumente clare. Vă rog nu aduceți pe cântar justificări privitoare la tradiționalism, preferințe estetice și că așa se face. În Maramureș avem dranița și ca urmare, draniță am și eu pe casă.
Sper să țină atât cât au afirmat meșterii că va ține, că de plătit am plătit-o și pot afirma că este cea mai scumpă soluție pentru învelitoarea de acoperiș, dintre toate disponibile pe piața, aici incluzând țiglele metalice, tabla fălțuită sau țigla ceramică.
Pe întreg mapamondul acesta, în Germania sau Marea Britanie ori SUA se fabrica sindrila taiata, sunt mașini specializate pentru această operațiune, mașini vechi, nu utilaje noi, deci se folosește această practică. Cum sunt convins că oamenii nu fac asta de pomană, ori pentru că n-ar fi bun sau bine, am ajuns la concluzia că se poate și altfel și că poate, în anumite condiții, și această variantă este funcțională. Dacă vorbim de cedru, de salcâm, de o altă metodă de montaj, de alte condiții climaterice, de panta acoperișului … sunt multe cele care pot schimba eșecul în reușită.
3 variante de filme de pe Youtube care arată procesul mecanizat de producere a șindrilei tăiată – uzinată:
Eu trag concluzie că n-aș lua de bune toate câte se spun și fac, că e nevoie de minte destupată și deschisă, că se poate în multe alte feluri, același lucru. Că nu e corect de afirmat că sindrila taiata comparată cu cea crăpată nu e bună. Mai vedeți și voi, poate ne extindem cunoștințele. Exista chiar un curent de arhitectura denumit Shingle Style Architecture.
Cu drag, de lucru bine făcut.
6 comentarii Adaugă comentariu
Salut, era interesant de comparat sindrila facuta din aceeiasi specie si acelasi numar de randuri montata, astfel nu poti compara durabilitatea unei specii de rasinos cu una de foioase. Oare palinca de mere facuta traditional este mai buna ca palinca de pere facuta industrial ?
nu poti monta in acelasi sistem doua feluri de sindrila de dimensiuni diferite. Ca urmare, e logic ca cea de salcam se monteaza in straturi mai putine, fiind mai groasa. Pana la urma e important rezultatul final, de protectie la precipitatii. Dranita in Maramures se monteaza pe casele de locuit cu caracter permanet in 4 straturi, adica din cei 60 de cm, doar 15 sunt vizibili. La salcam, nu e cazul, ar fi risipa de material, desi si acolo numarul de buc /mp e putin mai mare pe acoperis decat in cazul peretilor.
Cea mai bună comparaţie între lemnul prelucrat mecanic şi cel prelucrat manual se vede în mină. Bârnele de lemn prelucrate manual rezistă mai mult în timp decât cele prelucrate mecan ic. Cele prelucrate mecanic putrezesc mult mai repede decât cele prelucrate cu barda. Asta o spuneau minerii batrâni în urma cu peste 30 de ani.
cred ca faci comentarii si articole despre o tehnica pe care nu o cunosti (sau esti slab informat)….in primul rand un dezacord….la americani/canadieni sindrila despicata manual pe fibra se numeste Shake ….cea pelucrata mecanic Shingle…iar pentru Shake se mai poate folosi denumirea de hand split shingle …..In articolul cu” invelitori din lemn”….apar niste poze de la o lucrare proiectata si executata de mine (e de fapt Hanul Muntelui si nu Villa Rosarum)….si un comentariu despre articolul din revista Arhitectura ….ideea era ca montajul cu cui aparent si suprapunerea in lateral o consider involutie ca si tehnica de montaj…..cat despre domnul Terunobu Fujimori care monteaza de fapt scandura tratata la flacara si montata cu cui aparent am mari indoieli (si banuiesc ca si japonezii lui de asemenea)….Japonezii au ceva tehnici la invelitorile din lemn (daca mai studiezi o sa vezi diferenta)…..referitor la esenta din care este executata sindrila in ordine crescatoare : molid / white cedar / brad / red cedar / larice / stejar / castan / salcam.(si mai sunt ceva esente in lume dar vorbim de… america si europa) …asa ca esenta ulmul e mai rezistent dar nu se despica…..(se folosea la montajul cu cui de lemn in loc de tisa)….diferenta dintre sindrila prelucrata mecanic de clasa superioara (blue label in termeni americani) si cea prelucrata manual (shake ) care are un singur label o poti gasi si pe amazon….alt subiect unde faci confuzii : sindrila in toata lumea se recomanda a fi montata pe sarpanta in min. 3 straturi ( eu o montez in 5 si japonezii in 10-20-30)….dar sau gasit niste baieti iscusiti care o promoveaza in 2 starturi ….si sunt prietenii tai….bravo….ps…… Shingle se spune si in Anglia unde din fericire n-au apucat sa ajunga nemtii
Nu am deloc pretenția ca ma pricep la invelitori din lemn. Tot ceea ce am scris este referitor la fapte sau informatii intalnite de mine.
Am recitit ambele articole, ca sa-mi gasesc greselile.
In 2 straturi se monteaza in Belgia sindrila din salcam și nu vorbim aici de nici o promovare, ci de metoda folosita de o firma care lucreaza acolo de 30 de ani.
Cunosc site-ul dvs si am toată admiratia pentru lucrarile facute. Am corectat denumirea, dar informatia este gresita din revista Arhitectura. Imaginile cu Hanul Muntelui au link direct catre site-ul dvs.
Va invit sa pubblicam un articol despre șiță și șindrilă cu informații și imagini explicate de dvs.
Lemnul de salcam este un lemn imputrescibil. Spintecarea evita distrugerea fibrei , si ofera o rezistenta mecanica mai mare de exemplu la vantul cu nisip . Tratat cu o emulsie de ulei ptr. lemn si apa , mentine un timp mai indelungat culoarea naturala magica, de galben-verzui.
Fiind imputrescibil, o fabricatie mecanizata nu-i dauneaza prea tare: fibrele atacate de uneltele taietoare si abrazive vor disparea repede , dar sindrila ramane, iar montajul este precis si mai usor; din motive de design si chiar ptr economie de material se pot folosi latimi diferite, e o tenta de rustic. Recomand folosirea agrafelor de suport si fixare, ca si la ardezia dura. In plus, e bine sa fie stocata si aerata la umbra circa 6 luni, se intareste lemnul de salcam „ca piatra”.
Sindrila de rasinoase , cu exceptia celei din larice , nu e recomandata pentru invelitul locuintelor, mai ales daca se folosesc cuie de fixare. Cea din larice spintecat rezista mai mult, dar cele realizate din molid, brad chiar si din pin au viata scurta si trebuie reinnoite des.
In incheiere, as vrea sa-i rog pe toti care citesc acest mesaj sa sprijine prin orice activitatea lupta impotriva taierilor ilegale si limitarea continua a activitatii de exploatarea forestiera din motive comerciale. Exista in lume cantitati suficiente de lemn care se ard industrial pentru ca nu sunt reciclate si refolosite in industria de prelucrare a lemnului .
Aproape nu mai avem salcam in Romania pentru ca a fost taiat in mod salbatic si vandut ca si lemn de foc, acest lemn pretios si frumos (aburit si uleiat e si mai frumos) .