Nu-s două sau trei săptămâni de când am inceput la meșteritul pentru usa de intrare dublă de la cabana de la Baia Sprie, însă lucrul a fost pe sărite. Am cugetat mult cum să fac și cui să încredințez lucrarea, însă necesitatea montajului m-a determinat să aleg un meșter prieten, de aproape, pentru a putea colabora și în atelier și la fața locului. Am făcut măsurători de mai multe ori și am procurat lemnul de Douglas de la un alt amic, care-l avea pe stoc de 10 ani, la șipcă.
Construcția
Lemnul de Douglas se pare că e bine să fie uscat natural,, ca și Laricele, pentru a nu ajunge să ”scoată” rășina când este trecut prin uscare în termen scurt. Nu știu, este prima stivă de Douglas achiziționată pentru ușa de intrare a cabanei și pot spune că e mult mai greu decât bradul sau molidul. Am manipulat la încărcare și descărcare toată cantitatea, circa 1 mc, scânduri de poștă, de 50-60 mm.
N-au fost debitate standard, dar am apreciat mult grija lui Tibi, meșterul prieten din Coltău, MM pentru eficientizarea consumului și evitarea pierderilor. Estimez o utilizare de cca 70% … fantastic.
Pentru o ușa de intrare și 3 geamuri de 200×100 am estimat că ne-am încadra într-un mc, sper să se adeverească. Dacă e cazul, mai pot lua câteva scânduri din aceeași sursă. Prețul de achiziție a fost de 1800 de lei/mc de Douglas, eu mă declar mulțumit. Am ales să fabricăm usa de intrare prima, ca să pot continua munca la fațada cabanei, cu lemn ars. Pentru că din configurația inițială s-a modificat conceptual utilitatea, am renunțat la golul de ușă inițial și la porțile de garaj. În locul porților de garaj am montat ușa dublă de intrare, iar geamul de lângă vechea ușă se va mări la dublu.
Finisajul
Am fost doar ucenic, salahor sau noxamoș, lucrător cu ziua, alături de Tibi la făurirea ușii care are cote exterioare ale ramei de 218×150 cm. Ușile de exterior sunt pline, fără clanță, cele de interior cu sticlă pe jumătatea superioară și feronerie normală. Fiecare ușă este prinsă în 3 balamale, fiecare cu 4 tije. Finisajul ușilor este cu ulei Woca, dintr-o rezervă mai veche. Era transparent și l-am nuanțat folosind 2 tuburi de pigment acrilic, un maro și un negru. Omogenizarea a fost perfectă și sper ca 2,5 litri să-mi ajungă pentru usa de intrare și cele 3 geamuri, duble, la fel.
Ce am aflat/observat/învățat :
- Șlefuirea de mână e obligatorie pentru a păstra finețea elementelor, chiar dacă au fost tăiate/frezate de utilaje
- sunt pungi de rășină mari în lemnul de Douglas, pe care sper să nu le văd curgând în timp
- lemnul de Douglas este mai tare, dar nu rezistă la lipirea în presă automată cu program de stejar (se sfarmă la strângere)
- pragul l-am făcut din stejar, pentru o rezistență sporită la trafic
- fibra de douglas absoarbe muuuult mai mult ulei de finisaj decât cea de stejar
- nu merge polișat cu flexul și pâslă în loc de disc dedicat pe mașină de polish specializată, lemnul se arde
- uleiul trebuie șters după circa 10-15 min de la aplicarea cu buretele special, iar finisajul rezultat diferă ca intensitate după reaplicare și ștergere. Am insistat mult cu cârpa după cele 10 minute și s-a dovedit un efort cu efect, suprafața este fină, fără pori ridicați
- apreciez uleiul pentru că permite corecturi ulterioare și reaplicări la un interval de timp, după montajul final, pentru reîmprospătare/protecție.
- sper să nu se umple de praf suprafața tratată cu ulei, sidingul de pe pereții cabanei arată impecabil după 2 ani.
Am ales să montez ușa de intrare dublă și ferestre duble pentru că nu-mi place termopanul. Sigur că cabana este una în stil tradițional, cu acoperiș de draniță, structură de lemn și chituci la colțuri, însă nu e construită acum 100 de ani, chiar dacă a împrumutat unele tehnici. D-na Laura Zaharia m-a asigurat că 20 de cm de aer între ferestre fac mai mult decât 1-2 cm de gaz inert. Intenționez să fac și obloane, un nou rând de rame identice cu cele de pe exterior și să le înlocuiesc între sezoane – iarnă/vară.
Mobilarea interioară a cabanei va fi rustic industrială, cu masă și scaune din portofoliul Mobel Amadeus.
Transportul
Seatul s-a dovedit extrem de versatil. Nevoia te învață!
Este o cabană, ne străduim să nu exagerăm cu tehnicile de construcție/izolare/echipare. Nu va fi folosită pe timp de iarnă într-un timp relativ scurt – 2-3 ani. Izolarea va fi cu vată minerală, deși am oscilat mult către celuloză. N-am pregătit exteriorul-folia pentru injectarea celulozei, iar interiorul ar trebui gândit diferit pentru această operațiune.
Cabana n-are apă, baie, canalizare. Va avea o instalație electrică cu posibiltatea de a fi folosită atât cu panouri solare cât și cu generator de curent, eventual racord la rețeaua publică. Voi monta conducte de apă, cred că PPR, pentru a evita lucrări de viitor de ascundere a țevilor, însă cu funcționalități minime. Avem totuși – Buda din curte – colaborare română-canadiană-belgiană
Montajul
După 2 ani de pauză am făcut pași înainte. Ușa de intrare este montată, lucrăm la ferestre, pot avansa cu exteriorul. Interiorul va avea podea de frasin, am cheresteaua tivită deja, trebuie să fac rost de un abricht mic, portabil. Mă preocupă montajul foliei sub învelitoare, izolarea acoperișului și scara interioară. Dacă parcurg pașii ăștia, sunt mai înainte și mai aproape de folosirea finală a cabanei. Începutul tumultos a fost urmat de 1,5 ani de pauză, timp în care am fost mai mult agricultor decât constructor.
Am terminat cu coacăzele, în curând se poate gusta gemul și peste 2 luni și vinul. Până atunci, cu forțe proaspete, la treabă.
Când muncesc pentru mine, am un elan, de speriat. Parol!
