Puterea calorica a lemnului este o preocupare pentru cei care aleg acest combustibil. Lemnul de foc este o sursa comuna de energie pentru încălzire prin ardere in sobe, șeminee, centrale termice sau pentru utilizare la prepararea mâncării in cuptoare de restaurante/pizzerii sau la grătar.
Lemnul este cea mai bună baterie solară. Carbonul captat din aer, prin utilizarea energiei solare la fotosinteza, eliberând oxigen, se convertește din nou în energie prin piroliză completa intre 600-800 de grade. Rezultatul arderii la temperaturi înalte duce la emisii de H2O și CO2, fără poluare. Puterea calorică a lemnului ars la temperaturi scăzute este mult diminuată și folosită inadecvat.
- Valorile de mai sus sunt teoretice si poate nu reprezintă caracteristici practice. Considerați că pentru o casă de 140 de mp este nevoie de aproximativ 10 mc de lemn de fag. Metri cubi nu sunt metri steri. Pădurarii au ca unitate de măsură metri steri si puteți echivala 1,4 metri steri cu un metru cub de lemn. Măsurarea lemnului este cea mai importantă parte a costului când cumpărați lemn de foc și ceea ce la ochi pare a fi un volum impresionant de lemn, în cubaj fizic poate fi considerabil mai puțin. Alegeți lemn crăpat, din bușteni mari sau lemn rotund, debitat în butuci de lemn de 40-50 de cm. Mai bine este să cumpărați bușteni întregi și să vă ocupați de tăierea lor în butuci și crăparea lor, manual sau mecanizat.
Specialistul spune că : 10mc stivuiți de lemne de foc înseamnă cca 18 000 kWh in conformitate cu SR EN ISO 17225-5 din 2014. Daca randamentul sursei de căldura este cel puțin 80% rezulta ca anual pentru încălzirea imobilului se consuma 18 000 kWh/an x 0,8 = 14 400 kWh/an. Valoarea consumului anual specific aferent încălzirii rezulta a fi: 14 400 kWh/an : 140 mp = 103 kWh/(mp an)
O altă informație utila poate fi echivalarea unui metru cub de gaz metan cu 3 kg de lemn, puterea calorică dezvoltata prin arderea acestora fiind similară, adica 11-12 kWh.
Ochiometric, o stiva cum este cea de mai jos are 1mc de lemn de foc în condițiile de dimensiuni gabaritice exterioare de 1x1m la baza si 1,2 m înălțime.
Lemnul de salcâm este o sursă importantă de lemn de foc în țara noastră, având un randament foarte ridicat atât în stare verde cât și uscat. Fibra salcâmului este foarte densă și întortocheată, ceea ce il face ca să nu piardă din masă prea mult prin uscare. Plantarea salcâmului este foarte ușoară, ritmul de creștere extrem de rapid și puterea calorica la echivalentul speciilor de lemn dur consacrate, carpen, fag, stejar.
Ca putere calorica, esențele tari, ne-rășinoase sunt cele care au valoarea energetică cea mai bună. În ordinea descrescătoare a utilizării lor si a puterii calorice tipurile de lemn utilizate pentru ardere convenționale sunt:
- Fag, stejar, carpen – 4,1 kWh/kg sau 2100 kWh/mc
- Artar, Mesteacan – 4,2 kWh/kg sau 1900 kWh/mc
- Plop, Salcie – 4,1 kWh/kg sau 1200 Kwh/mc
- Pin – 4,4 kWh/kg sau 1700 kWh/mc
- Molid, Brad 4,5 kWh/kg sau 1500 kWh/mc
Update 2021 – Crește prețul lemnului
Brichetele si peleții sunt alternative pentru masa lemnoasă de ars, cu randamente foarte ridicate și reziduuri mult mai scăzute cantitativ. Brichetele de foarte bună calitate pot rezulta doar 1% cenușă.
Trebuie specificat că în funcție de tipul agregatului utilizarea lemnului nu este de fapt normată de literatura de specialitate în corelație cu specia lemnoasă. Se folosește o valoare de 4kWh/kg pentru calcule. Unele sobe funcționează mai bine pe rășinoase, altele pe lemn de esență tare. Alegerea ar fi bine să se facă în funcție de costuri, dar în strânsă legătură cu tipul constructiv preferat și potrivit utilizării în locația respectivă, ca și caz particular.
Notă personală: Pentru că literatura de specialitate în România nu conține lucrări documentate pe subiectul încălzirii cu biomasă, deși lemnele predomină încă, aveți șanse mari ca un proiectant care să includă astfel de sisteme de încălzire să lucreze după folclor și știința transmisă prin viu grai, proiectând eronat, fără intenție, întreaga soluție.
Puterea calorica depinde mult de umiditatea lemnului, evident, cel uscat având o putere mai mare, in acest sens existând 3 clase diferite pentru umiditate:
- >35% – ( lemnul de esenta tare pierde pana la 40 % din randament)
- 20% – 35 %
- < 20 %
Uzual lemnul de foc uscat natural are umiditatea de 20%, mai ales dacă perioada de uscare depășește 6 luni, protejat de ploaie. Stivuirea lemnului pentru foc poate fi element de decor interior –Decor interior cu stive de lemne pentru foc – sau exterior – Fără comentarii Nr. 59 | Stive de lemne de foc … și nu doar atât
De reținut :
- umiditatea lemnului uscat industrial nu rămâne la nivelul de 8 % cât folosesc fabricile de mobila in producție, lemnul absorbind înapoi umiditate din aer până la 14-15 %
- depozitarea e recomandat sa fie făcută protejat de ploaie sau zăpadă, in zone ventilate, aerisite
- centralele moderne permit alimentarea cu lemn debitat la dimensiuni impuse care asigura autonomie pana la 36 de ore
- șemineele care au în construcție serpentine pentru circuitul de încălzire asigura pe lângă căldura directa si o sursa suplimentara de încălzire a caloriferelor, iar un sistem șemineu + pompa de circulație + centrala termica + unitate de control comandata de termostat poate asigura confortul termic, comutând automat între echipamentele aflate in funcțiune
- lemnul se comercializeaza in general la pret / metru ster. Un metru ster echivaleaza aprox 0,7 mc. Depinde cel mai mult de lungimea elementelor.
- pentru o centrala de 35 kW consumul mediu este de 9 kg/h, adică 1 mc=1,4 metri steri asigura 83 ore de funcționare. In medie pe sezon cu 1 mc /1kW din puterea centralei ești asigurat – erată mai jos
- Un Camion Saviem poate transporta cam 10-12 metri steri de lemn, adică 7-8 mc de lemn, să aveți grija sa nu plătiți preț de metru cub si sa vi se livreze metru ster.
Nota Specialistului despre Puterea Calorică a lemnului:
” In medie pe sezon cu 1 mc /1kW din puterea centralei ești asigurat.'” – NU „din puterea centralei'”, ci din necesarul termic al clădirii. Cantitatea de combustibil consumat este dictata de clădire, nu de centrala. Da, si centrala influențează prin randamentul acesteia, dar acea ‘”regula simpla” face referire la un kW necesar termic al clădirii. Spre exemplu, un focar de soba, de 15 kg de lemne, dezvolta o putere de : 15kg x 4 kWh/kg x 0,9 / 1,282 h = 42,12 kW.
In acest caz noi doar nu calculam ca pentru aceasta soba ne-ar trebui anual 42 mc de lemne.
Soba cu acumulare cu focarul de 15 kg de lemne alimentata cel mult 2 ori in 24 ore are o putere: (4kWh/kg x15kg x0,8 randament)/12h = 4 kW. Aceasta valoare deja e mult mai aproape de realitate, si de acea estimare de 4 mc/sezon. „
Adițional, am scris de nenumărate ori despre supărarea mea în ceea ce privește comunitățile care nu valorifică deșeurile de lemn rezultate din toaletarea copacilor sau brichetarea resturilor de masă lemnoasă de pe suprafața orașelor. Vorbim de cantități uriașe, doar Baia Mare are 74 % din suprafața urbana acoperită de păduri. O gestionare a acestei resurse care se irosește ar salva mulți bani de la bugetele locale cumpărând tocătoare de crengi și bușteni plus instalații de brichetat. Vezi – Tocator de crengi pentru compost sau brichete din lemn și Furtuna in Baia Mare – impresii la cald din dimineata de 18 septembrie
Sursa
Neapărat trebuie să uscăm lemnul corespunzător. Se consideră că un lemn stivuit corect, acoperit, în loc ventilat, după 2 ani este potrivit a fi folosit în sobă. Ca recomandare foarte importantă este să aflați ce cantitate de lemn este recomandată a fi introdusă în focar. Puterea calorica a lemnului poate fi maximă, însă se poate irosi fără folos pe coșul de fum, dacă supraîncărcăm focarul și soba nu are capacitatea de a radia sau de a înmagazina în masa termică căldura degajată.
Criza energetică ce se prefigurează pare că vrea sa duca 1000 de m3 de gaz la 2000 de EUR, astfel încât, dacă poți izola corect o casă, cu aparență de pasiv, dar musai nZEB, și consumi 2000 de kg de lemn pe an pentru încălzire, dintr-o dată ești boier. Nu?
