Vorbim despre restaurare mobila, deci e nevoie de un ebenist. Îl cheamă Irinel, Irinel Gheorghe, iar concursul de împrejurări care ne-a adus în contact a fost generat din aceeași stare de fapt descrisă de mine și în articolul anterior. Există cerere ! Pentru restaurarea și recondiționarea mobilierului ajungem să primim cereri cărora nu știam cum să le răspund.
M-am pus pe răsfoit internetul și am dat peste un site referitor la restaurare mobila unde totul era prezentat curat, simplu, cu iz de meșteri din spatele interfeței online. Imaginile erau edificatoare, așa că i-am prezentat în speranța de a oferi cititorilor o sugestie încotro să se îndrepte cu cererile de restaurare sau recondiționare mobilier. Acel articol a ajuns să genereze o polemică, să agite cumva apele și astfel am ajuns să îl cunosc pe domnul Irinel Gheorghe.
Varianta online prin care puteți vedea ce lucrează și cum își prezintă munca făcută din dragoste pentru artă este: www.restaurare-mobila.ro
Îmi asum și promovez cu încredere, pentru cei interesați de recondiționarea mobilei, să apeleze la d-l Irinel și la priceperea domniei sale. Voi face o vizită la atelierul domniei sale cu prima ocazie când ajung prin București și am să revin cu relatarea exactă despre cum e într-un atelier de restaurare.
Sunt doar 23 de restauratori acreditati în întreaga Românie, iar polemica generată de articolul anterior a avut la bază constatarea amară că e greu de deslușit grâul din neghină, că cei bine intenționați fac greu față impostorilor, că e dificil de ales și de hotărât pe mâna cui dai pentru a-i reda strălucirea un obiect cu valoare reală. Puțini mai cred în pasiune, în dragostea pentru muncă și se îndură să încerce să trăiască de pe urma unei îndeletniciri de nișă. A practica meseria de restaurator este poate un act de curaj, în zilele acestea nu sunt multe familii de Medici care să patroneze artele.
Subiectul restaurare și recondiționare este un mix de tâmplărie, pictură, artă și un amalgam de cunoștințe specifice de istoria artei și a meșteșugurilor. Am prezentat anterior descrierea diferenței dintre ebenisti și menuisier – Recondiționarea mobilei.
Din punctul meu de vedere, cei 23 de restauratori sunt atât de puțini, încât ar trebui să fie angajați cu normă plină numai pentru restaurări de lucrări de interes public, plătite de statul român, dacă ar exista nivelul de interes și preocupare în păstrarea istorică a valorilor naționale. Pentru asta ar trebui să fim o nație cu spirit și rădăcini reale în istorie, să vrem și să promovăm realmente originile naționale, să ne fixăm rădăcinile în trecut și să soarbem sevă din vechime pentru a ne întări în prezent.
Imaginile de mai jos sunt pentru a ilustra cât mai elocvent ce reiese din mâna unui meșter ebenist, restaurator. Restaurarea unei piese de mobila este un segment, însă dacă te ocupi să restaurezi instrumente muzicale e cu totul altceva. Eu văd pianul ca unul dintre cele mai complexe instrumente, iar pianele de marcă sunt obiecte mai mult decât instrumente muzicale, sunt opere de artă. Un pian AUGUST FÖRSTER poate fi fabricat între anii 1859 si 1952, deci vechimea lui e de minim 60 de ani, mergând până la aproape 160 de ani.
Modelul de mai jos, restaurat de d-l Irinel este Grand Piano, model 215, model care are inscripținată sigla și pe lateral și a fost restaurat și acordat în colaborare cu d-l Diaconu Benjamin, un nume bine-cunoscut în lumea instrumentelor muzicale, ca acordor de excepție. Proprietarul acestei piese de excepție cu o valoare mare, a trebuit să aibă multă încredere și certitudinea de a încredința restaurarea pianului pe mâini realmente profesioniste, altfel se poate ajunge la o degradare irecuperabilă pentru obiectul ce nu poate fi înlocuit.
Cu drag, de mâini dibace.
