Am ceva urme de singe rusesc, sau … ukrainean. Sau cehesc, cu origini poloneze. Bunicul meu, e nascut intr-un sat de pe malul celalalt al Tisei, de la Sighetul Marmatiei, dintr-o familie de polonezi, pe vremea cehilor, ocupati mai tarziu de rusi si actualmente situat in Ukraina. Nu departe de Bukovel, chiar incredibil de aproape.
Nu asta e important, important e ca lumea de dincolo de Tisa e uluitor de diferita. Noi sintem pentru ei ca Germania pentru noi. Nu in totalitate, ci doar coltul asta de Ukraina e asa rupt de lume. Bukovel-ul este un exemplu de miracol in turism si pe partiile lui, Fisher pune linga brand si numele statiunii pe schiuri fabricate cu dedicatie pentru statiunea de schi ucraineana.
In statiune, toate cabanele sunt de lemn, hotelurile au etajele superioare la fel, iar Koliba (o cabana de lemn, bușteni de brad) de pe fiecare partie e o incapere hexagonala din barne rotunde de brad, impecabil amenajata, cu piatra si motive traditional populare. In mijloc troneaza o vatra cu foc ce prajeste pe loc comanda clientului. Si chelnerii zambesc intruna, veseli si vorbitori de nenumarate limbi.
Cabanele au samovar in aer liber, unde bei un ceai negru rusesc autentic. Partiile sint dotate cu instalatii Doppelmeyer intretinute si in numar suficient pentru a decongestiona traficul urias de iubitori de zapada. Am remarcat la o rusoaica un costum de schi, croit in stilul țarilor, cu brodaje si fireturi, dar camera foto m-a lasat când nu trebuia. Găsești la Bukovel o zăpadă incredibil de bine pregătită, condiții de cazare și masă pentru toate buzunarele și o preocupare reală de a face turism pe termen lung.
Am sa rog clementa pentru calitatea imaginilor, dar cel putin sunt intru totul autentice
E vara imediat, dar abia astept iarna din nou. Deja.
Imagini de la Bukovel
