Pentru cei ce iubesc designul, ce caută piese unice pentru amenajările lor, le propun să reia în calcul o piesă de mobilier, de hol. Măsuța de telefon, cu taburet sau șezut ar fi fost acum 25 de ani absolut indispensabilă pentru orice amenajare de bun gust care emitea cât de cât pretenții. Utilitatea directă a fost pe vremea când telefonul fix cu disc sau mai rar, cu butoane, legat prin fir undeva pe scară făcea din acest aparat un obiect cu însemnătate aparte, căruia i se dedica un loc anume, de regulă pe hol.
Instalarea telefonului s-a făcut înainte de ’89 greu, uneori cu pile, nu știu cum ar putea tinerii de astăzi să-și imagineze că uneori liniile de telefon erau cuplate, asta însemnând că atunci când suna telefonul nu știai dacă pe tine te caută cineva sau pe cel cu care erai cuplat, așa că răspundeau de regulă amândoi, se vorbea câteva secunde în 3 și se lămureau oamenii cine cu cine vrea să ia legătura.
Apoi a venit anul 1989, când în decembrie oamenii paranoici că sunt ascultați de Securitate au pus cleștele pe o diodă neagră din telefonul cu disc, suspectând-o pe biata diodă că ar fi microfon. Cu ce minte creață poți gândi să crezi așa ceva? Nu era mai ușor direct în centrală? Pentru că tot în acele vremuri mai existau centrale și centraliste, adică niște dudui tare simpatice și mega-vorbărețe, care manevrau fișe și ”formau” pentru tine pe un anume abonat, mai ales în mediul rural. Mai țineți minte oficiile PTTR? Poștă, Telefon, Telegraf, Radio … Să știți că până în 1995 mai sunam acasă cu taxă inversă, din oficiile respective, de la facultate. Așteptai să confirme mama că acceptă taxa inversă, așezat pe un calorifer până când centralista spunea … Călin, cabina 3 !
Nu vi se par toate acestea haioase azi când faceți scroll pe touch-screen-ul smartphone-ului cu GPS, cu media player, cu consolă de jocuri, cu aparat foto și agendă telefonică încorporată?
Cartea de telefon era al doilea obiect indispensabil, care avea locul în raftul din piesa de mobilă de mai jos. Astăzi utilitatea este extreme de scăzută dacă e să o legăm de telefonul fix, puțini mai dețin așa ceva, poate abonații de vârsta a treia sau cei mai conservatori, firmele cu fax, instituțiile. Însă ca piesă de mobilă pentru hol, este foarte frumoasă și utilă, chiar dacă pe locul telefonului cu disc veți așeza mobilul sau tableta, iar în locul cărții de telefon veți depozita încărcătoarele.
Poate o vază cu flori, pentru soția sau mama acelei case, și-ar mai găsi locul, căci spațiu rămâne suficient.
Se pare că doar producătorii turci mai au astfel de piese de mobilier în portofoliu. Pesemne că la ei încă se folosește un telefon fix, astfel încât eleganța și aprecierea acestui ansamblu persită.
Pentru cei care vor simplitate pot înlocui fotoliul sau scaunul cu un taburet – Taburet sau scaun – definiție și aplicații specifice
Cu drag, de modă veche.
2 comentarii Adaugă comentariu
cat costa masuta cu telefon alba ?
nu stiu, sunt prezentate doar cu titlu informativ, de regula la turci se mai fabrica