Domeniul echitației, caii în general și călăria mi se par apanajul unei clase favorizate, astăzi, după secole în care calul era doar un animal de povară sau destinat transportului. Un cal din lemn pentru un copil este apogeul oricărui orășean. Echitația apare mai târziu, odată cu venituri consistente. Viciile costă, însă echitația nu dăunează sănătății.
Am avut 35 de ani când am urcat prima dată pe un cal în Cehia, Ostrava. Radovan Salek este arbitru de echitație de talie internațională, el ținea dârlogii. Și calul era al lui.
Bonus – Merită să citiți detalii despre o statuie ecvestră și aflați despre poziția picioarelor calului legat de moartea călărețului.
Ce scrie mai jos
De-aș avea acum 5 ani și un cal din lemn așa aș vrea să fie:
Cal din lemn – Jucărie
Nemții au fost mai practici și l-au făcut din lemn, pe 4 picioare stabile, să nu-și prindă pruncul degetele de la picioare când se balansează. Doare al naibii și se termină cu ură pe veci pentru jucăria respectivă.
Erau ceva chestii asemănătoare prin vremea dinaintea absolvirii grădiniței mele, le-am remarcat în vizitele pe la alți copii, însă erau învelite în stofe blănoase și calul avea 2 mânere din lemn ieșite din tâmple. Fie cu rotile în loc de copite, fie pe 2 șine curbate să se bălăngăne.
Apoi vine vremea când băieții cresc și prețul jucăriilor crește odată cu ei. Niște neni din America au conceput un cal din lemn – Rocking Horse la varianta upgrade după realitate, prin concursul unui sculptor, a unui fabricant de șei și a 5 masteri în rodeo.
Photo courtesy National Cowboy & Western Heritage Museum.
Cal din lemn – din film și mitologie
Să purcedem mai departe și un alt cal din lemn îmi apare în memorie, calul din lemn din Troia, simbol al parșivității, mărul otrăvit oferit de greci. Și astăzi calul troian apare în programare, ca formă de a strecura ceva malefic, fără știrea și acordul utilizatorului, într-un sistem informatic.
În film vorbim despre acest cal din lemn:
În realitate calul este la Çanakkale – Turcia, expus și vizitabil. Vedeți că acolo sunt 2 cai, primul este un cal din lemn expus din 1973 în fața ruinelor vechii Troia și al doilea, o replică a primului, cel folosit în filmul cu Brad Pitt din 2004, aproape de apă.
Numele Çanakkale se traduce ca fiind fortăreața sultanului, ceea ce m-a făcut să caut înțelesul numelui de AdaKale, fortăreața de pe insulă – insula din Dunăre, care nu mai e, de când s-au construit Porțile de fier I, prin anii ’70. Am și acum un mic portmoneu cu numele insulei. Puțini își mai aduc aminte de insula care era un punct turistic foarte apreciat pentru bijuterii, parfum de trandafiri și dulciuri turcești, scutite de impozit. Veritabil Duty-Free.
Cal din lemn – Puzzle 3D
Aici imaginea vorbește de la sine:
Cal din lemn – artă la Singureni Manor
Ajungând cu povestea la a 4-a variantă de înțelegere a unui cal din lemn, din perspectiva Singureni Manor, la 20 de km în sudul Bucureștiului avem de fapt o lucrare artistică excepțională, lângă care am fost recent.
Din aprecierea pentru caii pur-sânge arab, centru de echitație are aceste 2 replici din lemn expuse la intrarea principală. În apropiere sunt cai adevărați, pur-sânge arab, varianta care nu sunt pentru călărie, ci doar pentru admirat. Mi-e greu să cred că cineva ar crește cai fără să-i poată călări, dar se pare că elita admiratorilor rasei cabaline are și în România reprezentanți. Valorile la care se tranzacționează aceste superbe animale sunt incredibile.
Aveți mai jos o mostra de licitație:
Toate mesele din complexul respectiv sunt fabricate și livrate de la Baia Mare, așa că am un motiv în plus de mândrie.
Terasa Lounge are 4 mese de 250×100 cm și 8 mese de 100×100 cm
Cortul de evenimente are 34 de mese cu picioare pliabile.
După 2 ani de utilizare în regim Horeca a fost nevoie de a reîmprospătare a aspectului general și reparații minore, cauzate de o manipulare agitată sau pur și simplu de defecte de material, însă nimic dramatic.
După ani de colaborare la distanță am ajuns anul acesta de 3 ori în vizită și se explică de ce am lucrat așa fluid cu una dintre locațiile de top din România. Acolo se întâmplă o poveste, este un spațiu desprins din cotidian, unde după ultima vizită, când am stat 6 zile, am avut senzația de teleportare din România. Chapeau dna Cristina!