Precizia și viteza pe care ți-o dă CNC-ul nu se poate egala cu scule de mână, însă diverse proiecte se pot rezolva folosind scule de mână, într-un timp total mai scurt sau mai ieftin.
Ieri am asistat la frezarea unor locașuri pentru trepte în 2 vanguri, folosind o freză simplă și un șablon. Până la această operațiune s-au purtat discuții despre prelucrarea respectivă apelând la CNC-ul unor cunoscuți, dar Tibi a renunțat.
Mi se pare relevant contextul, din prisma abordării pentru a găsi o soluție. CNC-urile de generație mai veche și mai ales cele fabricate sub nume consacrate au soft proprietar care transformă munca tâmplarului în muncă asistată de un programator. Uneori efortul se justifică și se compensează, când seria e mare și programul de debitare vine de la compania care solicită produsele, ”scris” de programatorul lor.
În ultimul an am asistat la producerea unor piese de către doi prieteni, fiecare cu CNC-ul lui, fiecare proprietarul unui business respectabil, funcțional. Am văzut la lucru un SCM și un CNC Wood IQ. Am scris atunci un articol – Dan Pruteanu – WoodIQ spre Noeme/Guxt prin Dan Gurka/KinderHaus . Să vorbiți cu Dan Pruteanu, când intenționați o astfel de achiziție, eu îl știu bine de tot.
Primul – SCM-ul – este CNC-ul cu controlerul cu soft proprietar, unde trebuie plătit un om cu valori semnificative pentru a compune/modifica programe și al doilea, un 2030 PRO ATC+4 cu interfață intuitivă, grafică, ușor de utilizat de un om isteț, fără cunoștințe avansate de codare.
S-a cerut fiecăruia o soluție pentru frezarea locașurilor în vangurile respective, scară cu o singură rampă, și s-a renunțat la ambele soluții, din cauza timpilor de punere în operă și a costurilor. Pentru că Tibi de la Kraft Mobel face scări sporadic, nu se justifică achiziția unei mașini, însă în cazul că va fi nevoie în viitor e clar că CNC-ul ales va fi de la Wood IQ.
Scări elaborate fac colegii mei de la Dippanels, asta este altă treabă, merită să aruncați o privire asupra unor proiecte de excepție. Păcat că nu mai oferă șabloane printate 1:1 sau proiecte pentru CNC-ul din atelierele mici, însă cred că abordându-l pe Alex Puchianu, un om deosebit, se mai pot obține soluții.
Fiecare proiect are complexitate diferită, dacă am fi vorbit despre serii, sau despre forme elaborate era nevoit să apeleze la un CNC, însă șablonul și freza au soluționat ieri problema cu succes. La sfârșit râdeam împreună despre CNC-ul acționat cu o mână sigură în loc de motoare pas cu pas și controlat de ochi, în loc de un procesor.
Concluzia mea este că încă nu e cazul de legat calul de căruță cu cabluri de oțel, că trebuie evaluată corect complexitatea și limita până la care te poți duce cu soluții simple, empirice, ingenioase.
Spor s-aveți, în tot ce faceți!
Am scris și despre aprecierea mea pentru Bosch-ul albastru, recent, chiar dacă apreciez de multă vreme Milwaukee – Scule electrice cu acumulator – Bosch
