Zilnic descopăr greșeli gramaticale în articolele pe care le citesc sau reclame. Când caut răspunsuri – în online – aflu răspunsuri contradictorii, referințe la DOOM3 de parcă se citește diferit aceeași carte, discut cu prietenii și realizăm că școala pe care am învățat-o nu mai stă în picioare azi când primim întrebări din partea copiilor noștri.
De ce merită să acordăm atenție limbajului?
În scris sau în conversație, modul în care folosim limba transmite nu doar idei, ci și atenție, respect și profesionalism. Greșelile pot afecta sensul frazei și chiar credibilitatea vorbitorului. Să scrii pe un blog cu exprimare de cartier, autobază sau capătul furcii nu e recomandabil. Poate funcționa, poate chiar aduce audiență, însă ajungi foarte nișat.
Nu trebuie perfecțiune — doar intenția de a ne exprima corect. Limba unei nații poate aduce coeziune și solidaritate sau dimpotrivă, dezbinare între regiunile unei țări. Cultura, artele, limba sunt coagulanții de care țara asta duce o acută lipsă. Patriotismul se naște din utilizarea corecta și uniformă a limbii, artelor, a culturii în general – din tradiții comune, din particularități naționale răspândite la nivel național.
O lectură recomandată: Winston Churchill
Greșeli de scriere des întâlnite – greșeli gramaticale în limba ROMÂNĂ
Iată câteva exemple uzuale, cu forma corectă:
| Greșit | Corect | Exemplu |
|---|---|---|
| vroiam | voiam | Voiam să discutăm mâine. |
| odată ce | o dată ce | Ne vedem o dată ce termin. |
| defapt | de fapt | De fapt, situația e simplă. |
| decât (în propoziții afirmative) | doar / numai | Am doar două minute. |
| nici un / nici o (folosit aleator) | niciun / nicio (când e unitate) | Niciun motiv. |
Cuvinte adesea confundate
| Formă greșită | Corect | Observație |
|---|---|---|
| „ca și” folosit abuziv | ca | „ca și” se folosește doar pentru evitarea cacofoniilor |
| odată / o dată | vezi contextul | odată = cândva; o dată = doar o ocazie |
| sa | să | diacriticele schimbă sensul |
Jenni.AI crede altfel:
”Dilema verbului „a așeza”: Așază sau Așează? Greșeli gramaticale frecvente
În limba română, verbele pot ridica uneori provocări legate de conjugare și formă corectă, iar unul dintre exemplele clasice este cel al verbului „a așeza”. Mulți vorbitori se confruntă cu dilema alegerii între formele „așază” și „așează”, ambele fiind prezente în uz. Care este, așadar, forma corectă sau, mai exact, cea recomandată?
Verbul „a așeza” provine din latinescul „ad sedere” și este un verb de conjugarea I (terminat în „-a”). Conform normelor gramaticale actuale ale limbii române, forma corectă și recomandată la indicativ prezent, persoana a treia singular și plural, precum și la conjunctiv prezent, este „așează”. Această formă respectă regula de conjugare a verbelor care au radicalul terminat într-o vocală urmată de „z”, cum ar fi și verbe precum „a creiona” (creionează) sau „a impresiona” (impresionează).
Astfel, spunem „el/ea așează cărțile pe raft” și „ei/ele așează florile în vază”. Similar, la conjunctiv, vom folosi „să așeze”.
Forma „așază”, deși des întâlnită în vorbirea cotidiană și chiar în anumite texte mai vechi sau regionale, este considerată o variantă incorectă din punct de vedere gramatical în limba literară contemporană. Aceste greșeli gramaticale se datorează probabil unei analogii greșite cu verbe de altă structură fonetică sau unei simplificări fonetice în anumite dialecte.
Pentru a ne asigura că folosim o limbă română corectă și conformă cu standardele academice, este important să optăm întotdeauna pentru forma „așează”. Chiar dacă sună familiar și „așază”, „așează” este forma care respectă pe deplin rigorile gramaticale actuale. Prin urmare, când vrei să plasezi ceva cu grijă, nu uita: „așează” este cuvântul potrivit!”
Câte bordeie atâtea obiceie – este un proverb de îngăduință și toleranță. Nu aruncați cu pietre, chiar dacă apar greșeli, unele poate neintenționate. Cele mai multe aș zice eu. Mi-e dor de Pruteanu, avea o formă de a explica prin care nu jignea pe nimeni și explica greșeli gramaticale ca un părinte.
Limbajul corect nu este rigiditate, ci claritate și respect. Nu vorbim „prea corect”, ci pur și simplu corect, iar asta ne ajută să comunicăm mai eficient, indiferent că scriem online, vorbim cu clienți sau povestim cu prietenii.
Acest articol se înscrie în linia generală de educație și primul care s-a lămurit unde greșește sunt eu. Jidvei s-a ales cu o mențiune într-o postare pe gratis, fiind brand românesc. Ci se așază în ani … de aici am pornit să mă documentez și să scriu acest articol.
