Rezistența la publicitate – ad resistance – este un fenomen deja ajuns în atenția specialiștilor care sunt preocupați de sănătatea noastră mintală. Personal am o aversiune, însă încerc să ignor, deși e dificil. Îmi educ copiii să înțeleagă mesajele care vin către ei, să judece dacă sunt mințiți în față, dacă li se promite ceva irealizabil sau să detecteze ce înseamnă steluțele. Cu ”până la 90%” înseamnă ca plaja pornește de la 0. Reducerile de preț înseamnă reducerea profitului, nu lipsa lui sau că scoate cineva bani din buzunar ca să cumperi tu ieftin.

Trăim într-o lume în care reclamele ne înconjoară la fiecare pas. Le vedem pe telefon, pe stradă, la televizor, în aplicații, în autogări, în email, chiar și în conversațiile online. Dacă în trecut reclama era o invitație, astăzi prea des se simte ca o intruziune. Din acest motiv, a apărut un fenomen tot mai prezent în comportamentul consumatorilor: rezistența la publicitate — tendința naturală de a ignora, respinge sau evita mesajele comerciale atunci când devin agasante.

La bază stă un mecanism psihologic numit reactanță. Atunci când simțim că cineva încearcă să ne influențeze, instinctul nostru este să ne apărăm libertatea de a alege. Cu alte cuvinte: nu decizi tu pentru mine ce cumpăr. Acest scut mental este tot mai vizibil într-o epocă a bombardamentului informațional, unde fiecare brand pare să strige mai tare decât celălalt.

Consumul media s-a schimbat. Oamenii folosesc ad-blockere, sar peste reclamele video, devin imuni la bannere și fac scroll automat peste orice mesaj care miroase a vânzare agresivă. Publicul nu doar evită reclamele — uneori le respinge activ, cu iritare. Problema nu este publicitatea în sine, ci felul în care este împinsă în fața noastră fără permisiune.

Wikipedia vorbește despre fenomene ciudate – Banner Blindness, Inoculation theory, Brandalism, PVR‑resistant advertising, Criticism of advertising. Chiar dacă publicitatea plătește existența unor entități media, online sau companii cu obiectul muncii real, fizic, totuși e enervant să citești ”You can’t skip this Ad”. Undeva în imaginația mea văd un om exasperat, care cumpără u produs cu speranța că așa va stinge presiunea reclamelor asupra lui, că odată făcută cumpărătura, va scăpa de omniprezenta publicitate. Rezistența la publicitate trebuie educată, este o componentă psihologică.

Domeniul meu, al lemnului, pare să reziste tentației de a se promova agresiv. Privesc la cei 14 ani scurși de când scriu pe acest blog și zâmbesc cu sinceritate la constatarea faptului că nu îmi place publicitatea.

Am promovat mobila din stejar masiv prin educație, am scris de nenumărate ori critic la adresa produselor și am explicat că unele îmi plac, altele nu. Imaginația umană va câștiga în timp, prin dezvoltarea unor mecanisme de protecție. Fantezia și creativitatea sunt atribute pe care AI nu le va avea niciodată. Uite un exemplu: Mașiniler nu vor avea nevoi umane veci!

Am justificat cu argumente fezabile de ce unele soluții tehnice sunt necesare, impuse de tehnologie. Am încercat să nu mă poziționez ferm asupra finisajelor – Masa din stejar model Kraken … și pe alb … și pe negru

În acest context, marketingul clasic de tip push — „uite oferta, cumpără acum!” — nu mai funcționează la fel de bine. Singura strategie eficientă pe termen lung este marketingul orientat spre oameni, nu spre presiune. Consumatorii moderni răspund la valoare, utilitate, poveste și autenticitate. În locul unei reclame, vor un răspuns real la o nevoie. În locul unui slogan, vor o poveste. În locul unei promisiuni strălucitoare, vor dovezi. Povestea apare din storytelling, din copywrite, și nu generează rezistența la publicitate.

Brandurile care câștigă astăzi sunt cele care nu încearcă să cucerească cu forța, ci să fie alese. Educația, creativitatea, conținutul de calitate și comunicarea naturală sunt metodele prin care se reduce rezistența la reclame. Când mesajul vine organic, când oferă informație sau emoție sinceră, bariera psihologică dispare. Nu ne mai apărăm, pentru că nu simțim atacul. Vreau cu orice preț să evit să fiu cel care generează rezistența la publicitate.

De fapt, în era digitală, cel mai bun marketing este acela care nu pare marketing. O conversație autentică valorează mai mult decât o mie de bannere. O recomandare reală din partea unei persoane în care ai încredere bate orice campanie uriașă. În centru rămâne omul — nu algoritmul, nu platforma, nu bugetul de promovare.

Pe măsură ce tehnologia evoluează, nu vom scăpa de reclame. Dar avem control asupra modului în care le primim și asupra mesajelor pe care alegem să le ascultăm. Ne construim propriul scut informațional, nu ca să respingem totul, ci ca să lăsăm să treacă doar ce este cu adevărat relevant. Rezistența la publicitate este un filtru, nu izolare.

Iar pentru branduri, provocarea devine oportunitate: să fie demne de a trece de bariera noastră de protecție.

P.S. Am consumat ore multe încercând să compun un banner care să ne promoveze. Am scris și șters sloganuri, nu-mi place nimic. Nu așa merge cu stejarul, eu cred în recomandare, în îndeplinirea unor cerințe apărute în urma unei nevoi, nu din creearea unora noi. Cere tu daca vrei, eu nu-ți cer nimic, doar public conținut indexat organic, să ai ce citi, să înveți și dacă vrei, să mă suni, să mă întrebi.

Așa merge la mine.