La masa medierii pentru bună înțelegere

Trimete Chinezu‘ e-mail, cum ar veni o slovă scrisă ce nu rămâne nicări’ dacă se ia corentul, la lumea adunată prin jurul Blogal Initiative, despre idee nouă și găselniță șugubeață să scrie tot omul pe blogul lui, despre mediere si cu ce se mănâncă alde ăste treburi.

Eu scriu despre lemn și alte chestii referitoare la cherestea, dar cum stau eu strâmb ca măslinul și mă gândesc drept ca bradul, îmi amintesc că am pe undeva ceva imagini cu o masă ovală pe care am făcut-o înainte vreme pentru un mediator. Prin 2010, când încă nu știa tare bine lumea ce drăcovenie va fi asta și ce marafeturi va învârti un mediator. Masă ovală, să nu stea nimeni la colț, cum ar veni ca și pe vremea lui Arthur, cu mențiunea că la mediator nu se pun spadele pe masă. Deși … le au la ei. Asta-i sigur ca bună ziua. Că nimeni nu merge la mediator de mai mare dragul și pretenia ce-i între ei. Merg că-i bai. Așa bai de mare că-i musai, musai să bage om la mijloc să-i împace.

Ș-acuma despre ce ar fi treaba asta cu mediarea?

Părerea mea, că-i blog și pot s-o spun și nu se supără nimeni, pe șleau și fără perdea, eu bag samă că medierea asta ar fi bună atunci cănd oamenii au ceva de împărțit și legea-i obligă musai să se dea în lege, ca să apară scris, decizia unuia îndreptățit de mai marii puși de ocârmuire că e așa ”cum se cere după dreptate” – și obligă alte dregătorii din țara asta să pună la înfăptuire.

Se spune că medierea se ocupă de :

• divorțuri, cu tot ce implică asta, inclusiv partaj și drepturile asupra copiilor
• împărțire de averi moștenite
• conflicte de vecinătate
• protecția consumatorilor
• împrumuturi neachitate
• litigii sub 50.000 de EURO

Partea interesantă, pe care sper să nu o spun greșit este că legea te obligă în cazurile de mai sus să mergi la mediator mai întâi, ca să elibereze holurile tribunalelor de petenți ce nu știu ce și cui să spună ce îi doare. Prima ședință e de informare, moca, apoi, pui banu’ jos ca oriunde, că ”frate frate, dar brânza-i pe bani”, nimeni nu mai face muncă patriotică. Mi s-ar părea frumos ca banii mediatorului să vină ca și cei ai medicului de familie direct de la stat, să-i fie arondată o zonă cu ”n” locuitori și să funcționeze ca o extensie a aparatului judiciar. Că munca lui e cel mai de folos statului, ce nu reușește prin procedura normală, să soluționeze nici o neînțelegere simplă într-un termen rezonabil. Și să aștepți până la paștele cailor o soluție la un caz simplu, cu părțile implicate căzute de acord, nu-i treabă nici aia.

Hazliu e totuși că legea te obligă să mergi la mediator și aș băga mâna-n foc că la noi, la români, un mediator ce va respecta legea, nu va face mulți purici. Ăia se duc acolo de musai, certați, fiecare cu dreptatea lui, să-și tragă plapuma pe el cât poate de mult. Fie cearta-ntre vecini pentru mejda dintre grădini, fie soți cu dorința de a se divorța, fie alte supărări. Aș vrea să văd un cămătar la mediator cu cel ce i-a girat cu apartamentul sau o bancă versus un client nemulțumit de creșterea dobânzilor. Dacă mediatorul rămâne imparțial, și specialistul în comunicare din el, vorba vine – aplanează conflictul ajutându-i să se împace, fără a le oferi soluția – eu cred că va fi meserie de muritor de foame. Neoficial, pe șestache, mediatorul trebuie să asculte problema, să înțeleagă toate implicațiile și să le spună celor doi, verde-n față: ”Bre, tu asa…. și tu așa … gândiți-vă bine, așa se poate împăca repede treaba, asta se poate, asta nu !”. Dacă o ia cu duhul blândeții, cine crede că cei doi or să plătească între 400 și 800 de lei / sedință ca să se ducă oficial să se certe? Mai bine stau afară la o cinzeacă și își spun fără rușine de cuvinte dezbrăcate, de mama, de tata, coboară sfinții din calendare, blastămă și suduie până obosesc.

După câte știu eu, la mediator mergi, cumva cumva bați palma cu celălalt să cădeți la pace, și se scrie asta-ntr-o hârtie, se semnează de cei  implicați și mediator și tot la tribunal ajungi ca un judecător să consfințească înțelegerea. Scapi de termenul 1 și 2 și 3 … și de luni de tergiversări și proceduri. Mediatorul nu-i judecător, nu se face ceea ce el a semnat.

Io-așe cred, Doamne-ajută să n-ajung curând p-acolo. Ș-am zis !