Trebuie mai multe explicații, altfel să vorbești de secunde referitor la lemnul pentru casa din lemn este fantasmagoric la prima vedere. Articolul publicat pe site-ul Federal Association of German Prefabricated Construction eV (BDF) disponibil la link-ul de aici m-a pus foarte tare pe gânduri. E din 2015, de atunci la ei lucrurile s-au îmbunătățit.

Prima precizare
Germania are 32% din suprafața țării acoperită de păduri, adică aproape 11 milioane de hectare, comparativ cu România care are 29 % din suprafață acoperită cu păduri, adică ( în scădere 2020 față de 2019) puțin sub 7 milioane de hectare.
A doua precizare
Circa o treime din pădurile germane au lemn de rășinoase, pretabil pentru lemn de construcții adică poate furniza lemnul pentru casa oricărui neamț. Având în vedere că în 2015 s-au construit aproximativ 1,8 case din lemn în Germania pe oră, 15.787 în toată țara și comparând cu necesarul de 30 de mc pentru o casă de 140 de mp rămâne să știm cât lemn produc pădurile Germaniei. Nu-i laud, mă încântă cifrele, ca să ne putem raporta la ceva măsurabil, și să putem înțelege în ce ape ne scăldăm.
Citat
„Betrachtet man den kompletten jährlichen Zuwachs der Fichte in heimischen Wäldern, wachsen 30 Kubikmeter Fichtenholz in gerade einmal 23 Sekunden nach”, rechnet Dirk-Uwe Klaas, Hauptgeschäftsführer des Bundesverbandes Deutscher Fertigbau (BDF), vor.
Lemnul pentru casa medie de 140 mp
Un conifer are în medie 3 mc când este bun de exploatare, rezultă un necesar de 10 copaci pentru o casă, care la ritmul de creștere a pădurilor germane se realizează în 23 de secunde – mi-am permis să completez și să traduc, pentru cei nefamiliarizați cu germana.

Concluzie
Pe scurt, aproximând treaba asta cu lemnul pentru casă din lemn rezultă că pădurile Germaniei produc într-o oră lemnul pentru 50 de case și ei construiesc aproape 2. Sigur că nu tot lemnul de rășinoase e destinat caselor de lemn, se folosește încă mult în alte industrii, dar Germania afirmă că masa lor lemnoasă crește cu 110 milioane de m cubi anual, dar folosesc doar 70, lăsând surplusul să se acumuleze.

Noi nu avem astfel de statistici, cine păzește pădurea ne vând povești. Însă să nu ne închipuim că în România se dă ora exactă la lemn, și că lemnul furat de la noi construiește casele vesticilor sau a altor nații. Suntem o picătură în ocean, nici nu ne încadrăm în primele 10 țări exportatoare de lemn din Europa. Asta pentru cei fals ecologiști care oriunde văd lemn în gater strigă Hoție și salvarea planetei. Nu străinii ne fură pădurea, noi o tăiem în mod conștient și ne-sustenabil și le-o vindem sub formă de bușteni. Ne dau ceva bani pe buștenii ăia, însă nu prea se strânge nicăieri sau se pierd … în neant. Statul permite cu bună știință tăierile ilegale, pierzând bani din taxe și distrugând o resursă ( ce trebuie exploatată) incredibil de valoroasă. Dacă ar fi plătiți regește, cu arma în mână, și de 10 ori mai mulți pădurari să păzească lemnul cu legea în mână, am ieși pe profit.
Poate v-am trezit interesul, merită să citiți despre Sweden Forestry Act din 1903, când au realizat că pădurile lor sunt devastate, muuult mai mult decât ne putem închipui azi, comparând cu furtul din pădurile României. Se țin de treabă de mai bine de 100 de ani și au peste 66 % din suprafața țării acoperită cu păduri.
Scrie negru pe alb, că s-au luat după modelul german:
“The achievement of German forestry science in standardizing techniques for calculating the sustainable yield of commercial timber and hence revenue was impressive enough. What is decisive for our purposes, however, was the next logical step in forest management. That step was to attempt to create, through careful seeding, planting, and cutting, a forest that was easier for state foresters to count, manipulate, measure, and assess. The fact is that forest science and geometry, backed by state power, had the capacity to transform the real, diverse, and chaotic old-growth forest into a new, more uniform forest that closely resembled the administrative grid of its techniques. To this end, the underbrush was cleared, the number of species was reduced (often to monoculture), and plantings were done simultaneously and in straight rows on large tracts.” (Scott, 1998, p. 11)
Cât de simplu este să intoxici opinia publică cu informații incomplete, fără comparații cu alte țări. Înainte de a vocifera la lună despre pădurile furate din țara noastră, mi-aș dori un pact similar pentru pădure, care să implice și cultivarea și exploatarea și pedepsirea aspră a celor ce fură. Discuția e lungă, implică toate aspectele legate de silvicultură, nu doar tăierile ilegale executate de români, indiferent unde se vinde lemnul furat.
KVH este Konstruktionsvollholz – lemn general de construcții – însă KVH îi spune și in Franța și în Belgia, este lemn de construcții clasificat pe clase de rezistență. Firmele românești care cumpăra lemnul pentru casa construită cu standarde bune de calitate importă lemnul respectiv. La noi nu există surse de încredere, cu stocuri și cu prețuri decente. Lemnul din depozitele de materiale de construcții poartă denumirea de lemn de construcții, însă nu are nici un fel de certificare de calitate. Se ia la ochi, cum se pricepe meseriașul care face acoperișul să îl aleagă, cum te cerți sau cât ești de acord să plătești ca să selectezi ce pui în camion, asta în cazul fericit în care îți pasă.
Sunt siderat de discursurile fără substanță, fără argumente, obtuze, de aversitate împotriva prelucrării lemnului, a construcțiilor din lemn, de recomandările stupide de a folosi gaz în loc de lemn pentru încălzire, de mitocănia celor cade defăimează sobele, răstălmăcind vorbele unor oficiali.
Date din Wikipedia – 2016
”
Conform datelor Inventarului Forestier Național (IFN), Romania beneficiază de o suprafață totală de 7.046.056 ha de pădure,[23] în creștere față de 1990 când în România erau 6,4 milioane hectare, de asemenea masa de lemn totală este de 2,24 milioane metri cubi, față de 1,4 milioane metri cubi raportați în 1986.[8] Conform statisticii, pădurea crește anual în medie cu 7,8 metri cubi per hectar, având o creștere totală de peste 50 milioane metri cubi, mult peste cele 16-17 milioane metri cubi de lemn recoltat prin tăieri în fiecare an.[7][9] Media de masă lemnoasă la hectar în România este de 321 metri cubi, față de o medie europeană de 147 metri cubi.[9]Țări precum Austria (3,9 milioane ha păduri) sau Cehia (2,7 milioane ha păduri), cu o suprafață forestieră mult mai mică decât cea din România, exploatează anual 17 respectiv 15 milioane metri cubi masă lemnoasă.[6]
Ponderea pe specii, în procente[9] :
”
Ca să zicem și de bine trebuie menționat că avem cele mai mari suprafețe de păduri virgine, comparativ cu Germania care nu are deloc, sau aproape deloc. Cei care cunosc puțin despre comunicarea dintre arborii bătrâni și despre capacitatea de transmitere a informațiilor între generații, cum reacționează copacii la dăunători …
DW.com avertizează că jumătate din pădurile Germaniei sunt în pericol de a dispărea, din diverse cauze.
Calcul … pe genunchi, la ochi …
Din regula de 3 simplă, avem 31 % rășinoase din 7 milioane de hectare de pădure deci 2,17 milioane hectare. Germania are 29% rășinoase din 11 milioane de hectare deci 3,19 milioane. Dacă la ei lemnul pentru casa din discuție crește în 23 de secunde putem accepta că la noi îi mai ia 10 secunde în plus, cu 50 % mai mult timp.
Habar n-am câte case timber-frame, prefabricate sau din CLT s-au construit în România într-un an … oricare din ultimii 5.
Știe cineva?
Europa se ocupă între timp cu altele – WorldSkills – EuroSkills o altfel de abordare a meseriilor, iar eu mă umplu de obidă – Impozite și taxe datorate statului – ce poți face?