Soba cu masa termica este o soluție veche pentru timpuri noi. Din discuțiile cu dl Leșan – inginer de instalații – am rămas cu gândul la o afirmație – ” Ne străduim să inventăm soluții noi, uitându-le pe cele deja existente și verificate în timp”.
Asistând la o discuție dintre sobari am realizat că potențialii beneficiari care ar putea opta pentru o astfel de soluție de încălzire sunt confuzi în înțelegerea performanțelor sobelor tocmai din cauza modelelor la care fac aluzie din memorie când aud cuvântul sobă. O sobă cu masă termică nu este neapărat o sobă de teracotă. Știu că multe sobe de teracotă nu au masa totală calculată în conformitate cu necesarul termic pentru care sunt construite. Adică lipsește parțial sau total șamota. Mulți meșteri locali le fac după ureche, reproducând un model construit de-a lungul timpului, la 2-3 dimensiuni gabaritice, fără să facă o socoteală adaptată fiecărui caz. Despre sursa aerului pentru ardere, din exterior, pentru a nu consuma oxigenul din cameră, este deja alt domeniu.
Pe de altă parte nu doar sobele din teracota sunt soluții pentru a înmagazina căldură. O soba cu masa termica poate fi și doar ” din zid”, fără cahle pe exterior. O soba cu masa termica poate arăta și ca un șemineu și poate avea 2 uși cu sticlă – pentru a încărca lemne și pentru a vedea focul. O sobă de acest tip trebuie foarte bine dimensionată, utilizată în conformitate cu recomandările finale ale constructorului va aduce un confort real și un cost incredibil de scăzut pentru a-l obține. De exemplu puterea in kW ne spune de cât lemn trebuie încărcat în focar, iar masa termică ne poate asigura căldură pentru un număr de ore, ceea ce duce la o reducere a numărului de focuri pe zi.
AZEB este Affordable Near Zero Energy Building – aici ar trebui incluse și sobele, la ceva ce ne putem permite în domeniul caselor cu consum redus de energie. Casele pasive sunt case cu caracteristici ideale, destul de costisitor de atins. Inclusiv certificarea costă. Eu am convingerea că arhitecții și constructorii care vor un viitor în domeniul construcțiilor își vor însuși cunoștințe despre aceste principii, de voie, de nevoie ( impunerile de legislație ).
Pompele de căldură și panourile solare oferă energie din surse regenerabile, însă o soba cu masa termica care funcționează pe lemne, peleți sau brichete se încadrează la fel de bine în această definiție, cu cheltuieli de instalare mult mai reduse. Focul este și va fi o sursă de căldură, dar reprezintă cu mult mai mult pentru subconștientul uman. Flacăra focului oferă liniște, sentimentul de siguranță și confort. Poluarea unei sobe este extrem de redusă, cu condiția construirii acesteia și a coșului de fum după norme și proporții calculate de un cunoscător autentic, fie el meșter sau inginer.
Am explicat aceste detalii când am scris – Raportul emis de Consiliul Concurenței despre lemnul de foc
Găsiți pe Facebook prezenta celor 2 oameni care beneficiază de încrederea mea în acest domeniu – Csomi Csomor și Andrei Leșan
Simularea de mai jos mi se pare foarte sugestiva, am cerut d-lui Leșan acceptul să o includ într-un articol:
În viziunea mea, construcția unei case noi, în 2020 ar trebui să includă sau să fie compusă din : fundație cu radier izolat cu spumă de sticlă + structură din lemn timber frame sau CLT + încălzire cu sobă pe lemne + sisteme de ventilare cu recuperarea căldurii și sursă de aer proaspăt aclimatizat prin sol. Sigur că binalele au o importanță covârșitoare + izolația pereților și a acoperișului ( 20 cm minim la pereți – 40 cm la acoperiș) însă acestea sunt detalii ce duc construcția către caracteristici de casă pasivă.
Pont: În opinia mea, sobarul ar trebui să construiască pe fundația goală soba cu masa termica și compartimentarea pereților interiori, din cărămidă. Aceștia au și rol structural, dar și unul vital, de înmagazinare a energiei termice. Cele 2 inconveniente ale caselor din lemn sunt lipsa masei termice și izolarea fonică slabă. Prima trebuie neapărat rezolvată, cea de-a doua doar dacă se impune. Estetic, cred că sobarul are competențe de zidar dintre cele mai bune.
N-aș merge neapărat pe certificarea ca și casă pasivă, dar la sfârșitul construcției aș chema un auditor energetic, pentru a-mi confirma performanțele scontate din proiect. Valorile în bani, cheltuite pentru confortul termic al propriei case, ar trebui să fie la jumătate față de cele actuale ale unui apartament în blocurile vechi. Cred că merită.
Pentru inspirație și viziune găsiți mai jos din categoria soba cu masa termica – 5 imagini ale unor producători estonieni. Este dovada că aspectul diferă radical față de viziunea românească.
Celor care privesc cu neîncredere către casele pe structură din lemn, punându-și întrebarea : Ce va fi peste 50 de ani? le răspund că durata de viața a caselor rezidențiale de azi nu trebuie să depășească acest termen și ar fi bine să nu mai prevedem că copiii noștri trebuie să ne succeadă și să locuiască aceleași camere. Dacă vor să schimbe ceva, ar trebui să poată demola ușor, iar ”molozul” să fie reciclabil. Lemnul este, betonul nu.
Să le gândiți bine, citiți mai mult înainte de a da banii.
Update 2021 – sunt indignat – Octavian Berceanu: „Sobele sunt de vină” – publicațiile online răstălmăcesc afirmațiile Comisarului șef al Gărzii de Mediu
Sănătate nesfârșită!
1 comentariu Adaugă comentariu
la vre o ora de mers cu masina west de Tallin -Estonia , ne a fost recomandat sa mergem la un restaurant care functioneaza intr o casa veche boiereasca cu inventarul casnic ramas de 100 de ani.
am mancat in biblioteca , ca acolo era singurul loc liber
mi aduc aminte de soba monumentala de la demisol unde la o masa de stejar de 400 de kg puteau sa manance unul langa altul vre o 10 oameni