Spalatul rufelor între tradițional și modern – o chestiune de timp

Ion și Mărie se duc la râu, Mărie se așează pe un bolovan să-și spele covata de rufe și Ion își scoate cizmele și obielele să se spele pe picioare. Deodată, un bolovan se desprinde din malul râului, se rostogolește, cade peste Mărie, covată, rufe și le duce pe toate în apă cu un pleoscăit infernal. Ion, ardelenește, hodinit, stă și cugetă și rostește molcom, da’ cu obidă : Noah, încă o mașină de spălat rufe distrusă de calcar.

Haz de necaz, gluma-i soră cu românul și comicul de situație va însoți pe veci astă nație. Realitatea desprinsă din snoavă mă duce cu gândul la faptul că generațiile ce vin vor găsi această glumă fără conținut, neștiind de fapt ce făcea Măria la râu. Să le explici că pentru spalatul rufelor se folosea maiul de bătut rufe, că e din lemn, că pe vremuri a spăla rufele echivala cu bătutul lor, că lemnul făcea parte din componentele ”mașinii de spălat” tradiționale … e timp pierdut și nimeni nu mai râde pănă explici să se priceapă bancul.

M-am sfărmat eu să găsesc o corelație între campania de pe Blogalinitiative referitoare la managementul timpului prin folosirea mașinii de spălat moderne Innex fabricata de Indesit și lemnul pe care StejarMasiv îl iubește și-l promovează în spațiul online românesc. Păi e simplu, am să vă arăt de unde am pornit, istoric vorbind, și unde am ajuns.

Unu la mână – din punct de vedere informal/educativ, spălatul rufelor, s-a făcut sute de ani, la râu, singura sursă continuă de apă curată, folosind doar forța fizică, ajutată de câteva instrumente din lemn pe care le mai vedeți doar la muzeu. Aș pune prinsoare că pe undeva pe la munte, prin satele acelea uitate de lume, unde curentul n-a ajuns și poșta vine tot cu calul, mai găsiți în folosirea curentă astfel de instrumente. Rufele se săpuneau bine de tot, cu săpun de casă făcut prin fierberea grăsimilor în sodă caustică, apoi se împăturau, se așezau pe un scăunel scund, în rău și se băteau cu maiul de lemn. Pentru petele de pe haine, femeile foloseau un dărălău de lemn, un fel de grătar cu fușteie de lemn pus într-o putină în care era apă și leșie. Pe acel grătar se frecau țesăturile cu pete mai evidente.

Mintea inovatoare a țăranului a dus la folosirea forței apei pentru a spăla țesăturile mai mari, lâna, covoarele, în vâltorile amplasate pe cursurile de apă de munte, repezi. În Maramureș le găsiți în funcțiune în Mara și Cosău, dar și lângă Baia Mare, la Chiuzbaia. Poate aceste vâltori ar putea fi considerate precursoarele mașinilor de spălat moderne.

Astăzi mitul zilei dedicate spălatului de rufe, nevoie principală de care nu am scăpat și nu cred că vom scăpa repede, se reduce prin folosirea mașinilor de spălat inteligente, electrice, racordate la rețeaua de apă din apartamente sau case. Printr-o apăsare de buton de 2 secunde, precedată de înghesuirea rufelor în cuva mașinii de spălat, orice bărbat sau femeie devine profesor în spalatul rufelor. Mai mult, exceptând timpul petrecut pentru sortarea pe culori a rufelor, economisim și timp și efort. Priceperea se reduce la selectarea tipului de spălare, la alegerea detergentului și la scoaterea rufelor din mașină când e gata programul automat de spălare.

Am o mașină Indesit de spălat de 10 ani, o folosesc la spalatul rufelor atăt de empiric, încăt cred că și un copil de 5 ani ar putea-o folosi. Cu călcatul rămâne o problemă dar cred că mai mult de jumătate din problemă e rezolvată, dacă hainele sunt curate. Mai nou cumpăr cămăși șifonate, care nu necesită călcare și uite așa e soluționată și ultima jumătate. Forum de discuții pe această temă găsiți pe Facebook, dacă intrați pe pagina Indesit. Sper sa nu se supere cei de la Indesit, dar pentru mine mașina de spălat Innex pare concepută ca și programele de calculator pentru americani : RETARDED PROOF. Tre’ să fi alimentat toata viața cu sare fără iod ca să nu te descurci.

Cu drag, de curat.