Stereotomia este o ramură a geometriei care se ocupă de arta și știința tăierii obiectelor solide în forme specifice. În dulgherie, stereotomia este folosită pentru a crea o varietate de îmbinări structurale la construcțiile cu structură de lemn, atât la partea de pereți dar mai ales la arcade și acoperiș.
Cuvântul stereotomie este compus din două cuvinte grecești: stereo = solid și tome = tăietură, făcând referire la lemn și piatră debitate și fasonate în așa fel încât să se poată asambla în structuri cu complexități ridicate. Wikipedia este sursa acestei descrieri.
Articolul de față dorește doar să menționeze această disciplină, faptul că se poate merge spre perfecțiune, cu mult peste ceea ce greșit se crede pe plaiuri mioritice că noi, românii am inventat coada la ciocan și la topor. Mi-ar place să văd oameni mai modești și dispuși la învățare. Informațiile menționate alături de imagini aparțin SchoolofStereotomy.com
Oare mai țineți minte când am scris despre – Elemente de dulgherie – etimologie și am publicat imaginea cu Bastionul Măcelarilor, din Baia Mare? Acolo este stereotomia despre care vorbesc.
Multe clădiri vechi au în structura nevăzută din interiorul acoperișurilor piese din lemn cu îmbinări ce greu par a fi făcute de oameni care nu foloseau proiectarea asistată de calculator sau prelucrarea cu CNC-uri.
Părintele geometriei descriptive Gaspard Monge a publicat prima lucrare de acest fel în 1799, astfel încât dacă până la acel moment exista doar practică și principii empirice, în ultimele 3 secole a existat și o bază teoretică pe care stereotomia s-a fundamentat.
Principiile de bază ale stereotomiei aplicate lemnului în dulgherie sunt următoarele:
- Dezvoltarea modelului: Primul pas este dezvoltarea unui model al piesei de lemn care urmează să fie creată. Acest model poate fi realizat manual sau cu ajutorul unui program de calculator. Puriștii lucrează mai mult pe hârtie și folosesc instrumente de geometrie pentru a desena mai multe perspective a îmbinărilor.
- Calculul dimensiunilor: Odată ce modelul este dezvoltat, trebuie să se calculeze dimensiunile pieselor de lemn care vor fi necesare pentru a-l construi. Acest lucru se face folosind formule matematice sau programe de calculator.
- Pregătirea lemnului: Lemnul trebuie fasonat înainte de a fi tăiat. Acest lucru include tăierea lemnului în dimensiunile necesare și îndepărtarea defectelor.
- Tăierea lemnului: Tăierea lemnului se realizează folosind o varietate de instrumente, inclusiv ferăstraie, dălți și freze.
- Asamblarea pieselor: Odată ce piesele de lemn au fost tăiate, acestea trebuie asamblate pentru a forma piesa finală. Acest lucru se poate face folosind o varietate de metode, inclusiv lipirea, cuiele și șuruburile. Îmbinările trebuie să se potrivească perfect pentru a conferi stabilitate întregii structuri.
Stereotomia este o tehnică complexă care necesită cunoștințe de geometrie descriptivă, matematică și dulgherie. Cu toate acestea, prin înțelegerea principiilor de bază, dulgherii pot crea piese de lemn uimitor de complexe și precise.
Stereotomia se dezvoltă azi bazată pe școli unde studenții învață principiile de bază pentru a proiecta teoretic structuri și unde învață să își modifice poziționarea față de cum trebuie perceput un obiect tridimensional în devenire pentru a înțelege cum trebuie abordat înainte de a-l executa. Pregătirea înaintea execuției implică multe calcule. Metoda mai poartă denumirea de L’art du Trait.
Am cerut detalii meșterilor pe care îi cunosc despre stereotomie însă se pare că breasla care se duce până la atât de departe încât să poată meșteri cu diplomă la mână astfel de structuri complexe este o castă aparte. Compagnon-ii pe care îi știu din vestul Europei ajung să poată performa la acest nivel doar după cursuri intensive, cu aplicare practică. Nu știu cum s-ar putea face așa ceva în România, cred însă că sunt oameni suficient de pregătiți și experimentați care poate fac stereotomie fără să denumească priceperea lor astfel.
Am citit si vizionat multe materiale. Contribuția mea de a scrie despre stereotomia lemnului este apreciativă și mi-ar place să ajung odată la un curs avansat de dulgherie, sau mai frumos, să reușim să găzduim unul, cu meșteri buni, locali și de peste granițe, așa cum am menționat în articolul – Ghilda – asociere de meșteșugari sau negustori pe domenii
Pentru mine subiectul a fost motiv de multe ore de lectură, de vizionat filme – mi-a plăcut cel de mai jos:
