E simplu să spui teracota și să te gândești automat la ceva vechi sau demodat, cu atât mai mult accepțiunea generală duce spre ineficiență sau mirosuri și fum. Greu scoți asocierea sistemelor folosite acum câteva decade din ungherul împăienjenit al clasificării universale.
E nevoie de exemple, de imagini, de oameni dispuși prin deschidere să împărtășească din cunoștințele lor celor care sunt măcar neîncrezători. M-aș bucura să privim spre sobele din zidărie sau cu plăci smălțuite ca spre o alternativă viabilă în contextul nevoii de energie termică provenită din surse regenerabile.
Desfid din start pe cei care doar vociferează la salvarea pădurilor de fiecare dată când vine vorba de mobilă sau sobe. Arderea unor materiale din surse regenerabile nu se rezumă doar la lemn, nimeni nu consideră că lemnul folosit la șarpante sau construcții ori la paleți este irosit, iar majoritatea celor care dau like-uri în grabă de pe telefonul de 1000 de euro la demersurile de salvare a pădurii n-au plantat un copac cu mânuțele lor sau n-au cules vreascuri și să știe să facă un foc cu ele.
Sobele sunt soluția pentru a înțelege natura, pentru a folosi responsabil sursele de energie termică și nu mă refer aici strict la teracota, pentru că exteriorul unei sobe nu trebuie să fie complet sau parțial acoperit de plăci smălțuite. Energia și materialele necesare producerii panourilor voltaice, reciclarea lor, dar și a acumulatorilor nu este o preocupare pentru ecologiștii de asfalt.
Arhitecții ar trebui să fie încurajați să promoveze astfel de soluții proiectând locuințe bazate pe încălzirea cu sobe de zid cu acumulare finisate pe exterior sau nu cu teracota. Structura unei case care înglobează o sobă cu acumulare este diferită față de situația când se montează calorifere cu agent termic provenit de la o centrală pe gaz. Alimentarea cu lemne este o particularitate, însă și ideea admisiei de aer pentru ardere trebuie gândită să fie din exteriorul clădirii, nu trebuie consumat oxigenul din interior.
Imaginile din acest articol provin în totalitate de pe pagina de Facebook a Kachelofen – Wärme aus Holz. Pagina lor web are o galerie de imagini de-a dreptul uluitoare:
Sunt publice și le reproduc doar cu gândul de a exemplifica ideile susținute de mine pentru vorbitorii de limbă română nefamiliarizați cu germana. Arată cât de frumos, modern și actual poate fi integrată o sobă cu teracota în designul interior al unei case. În engleză se numesc Tiled Stove, în Germana Kachelofen sunt termeni foarte apropiați de cei folosiți de români. Kachel este cahle – plăci smălțuite = teracota. Meșterii sobari care renasc pe teritoriul României ca breasla, încurajați de o mână de oameni mai apropiați de tradiții pot realiza oricare din aceste forme. Recent am discutat cu o parte dintre ei și am aflat că majoritatea proiectelor pe care le fac sunt provocări, fiind nevoiți să se adapteze unor cerințe moderne, actuale. Se vor descurca cu siguranță să dea formă viselor voastre, azi nu mai sunt materiale sau soluții tehnice inaccesibile.
Sigur că se mai cer teracote clasice, dar tot mai mulți orășeni cu afinități rurale doresc soluții clasice cu aspect contemporan. Mă bucur să aflu că spartul lemnelor nu mai reprezintă un inconvenient, ci o mândrie. Soluții pentru spart lemne de foc, de la variante mecanice până la utilaje sau Topor de spart lemne model Leveraxe au fost articole apreciate. Apoi, dacă luam în considerare că o sobă bine construită, într-o casă corect izolată, poate consuma doar 5 mc de lemn pe an pentru a încălzi 150 de mp utili, cu etaj cu tot, deja ajungem să oferim o soluție viabil economic.
Negreșit e nevoie și de o ventilare cu recuperare de căldură, cu o aducțiune de aer climatizată printr-un traseu subteran și deja costurile lunare sunt reduse semnificativ, concomitent cu o îmbunătățire majoră a condițiilor de viață pentru întreaga familie. Când considerăm că un om are nevoie de 30 de mc de aer pentru a respira un volum fără scăderea concentrației de oxigen, ajungem să ne mirăm că aerul unei locuințe ar trebui împrospătat integral o dată pe oră. Teracota trebuie să ardă combustibilul fără a reduce acest nivel de oxigen. Sunt informații certe, valori simple și ușor de reținut, dar oare câți își bat capul cu asta? Eficiența arderii este extrem de scăzută în sobele vechi, dar este un aspect simplu de îmbunătățit.
Am scris explicațiile aici – Raportul emis de Consiliul Concurenței despre lemnul de foc
Austriecii promovează astfel de soluții, în timp ce nu-și taie pădurile, dar le taie pe ale noastre. Am scris odată explicația lui Marius Șoflete despre gestionarea fondului lor forestier … poate ar trebui cunoscute aceste fapte, ca să putem să susținem o discuție în cunoștință de cauză. Sunt datele în articolul – Mercantilism – un mecanism ce l-aș aplica lemnului în România – acordați-i 5 min din timpul vostru.
Bucurați-vă privirea, așa cum am făcut-o și eu, căutați să vă informați și acționați în consecință! Eu am văzut teracota și contextul amenajărilor interioare altfel după ce am răsfoit imaginile de mai jos.
