Un stejar mic, mic, dintr-o ghindă

Mi-aș fi dorit să coincidă sădirea acestui stejar mic cu data de lansare a blogului, de anul trecut, din ianuarie. Dar, până ce ajunge ghinda asta copac în toată regula, anul de diferență nici nu se mai cunoaște. Sper sa-i fac poză când are vreo 30-40 de ani. 🙂

Adriana l-a găsit, d-na Gica l-a sădit, deocamdată-ntr-un ghiveci. Să vedem ce face, ne va însoți în aceasta aventură a lemnului? Chiar așa, mic, cum e, dintr-o ghindă, sper să crească un copac viguros, cu ramurile întinse. Dacă prind acel timp, să stau la umbra lui, atunci mă declar un om fericit.

Așa au fost odată toți stejarii din care facem mobilă. Spunem cu mândrie că mobila construită de noi durează până crește alt stejar în loc. Nu sunt motive reale ca scaunele sau mesele din stejar pe care le livrăm să se deterioreze vreodată, pot trece ușor de 100 de ani de utilizare.

N-am cui vinde dar cred că aș dona cu drag câteva zeci de puieți de stejar mic, care să poată fi plantați și să crească o pădure. Am un stejar secular din ghinzile căruia în fiecare an apar puieți. Pământul este gras și afânat, de la frunzele căzute și de rădăștile care îl scormonesc.

Deja, pe proprietatea noastră de la Baia Sprie sunt peste 10 stejari mari, care depășesc ca înălțime 20 de m. Am preferat de multe ori să tai un prun, dar să păstrez stejarul. Îi cunosc, aș putea spune, și văd când un stejar mic ajunge să se înalțe, percepem diferența de diametru, vedem an de an cu crengile se ramifică.

Cu drag, de stejar.