Vernisaj de pictura pentru domni – prezentarea pe sticla.
Domnilor, baieti, barbati si reprezentanti a sexului tare. Fara misoginism, consider ca desi designul si arta esteticului cotidian este intr-o mai mare masura apanajul doamnelor, totusi avem si noi parte noastra de drepturi. Daca doamnele primesc aprecieri cand aseaza pe masa bolul aburind de supa, cand friptura face deliciul comesenilor si cand prajitura este incununarea deliciului culinar cu care orice buna gospodina isi omeneste invitatii, barbatilor le ramane doar o mica dar IMPORTANTA cota din merite, si asta doar atunci cand sectorul licorilor este la inaltime.
Doamnelor, asa cum voi puteti savura o conversatie pe parcursul unei ore despre coafor, manichiura, haine, ce sa mai zic de pantofi, tot asa, si noi putem cugeta cu liniste, cu taina de profet implinit, in tihna savorii unui pahar de vin sau coniac fin. Fara indoiala ca prezentarea, depozitarea sau locul miraculos unde se face prepararea este musai, musai sa ne apartina in totalitate. Denumiti-l sanctuar, e al nostru. mai tineti minte reclama la bere cand femeile raman mute auzind tipetele de fericire a barbatilor ce descopera camera cu sticle?
In limbaj codificat se numeste set de bibliotecar, in amintirea bancului cu taranul ce a inlocuit paharul de palinca cu cartea in relatarea pentru un reportaj. Sau vernisaj de pictura, ca si titlul articolului, daca la masa se serveste „Fata in iarba” aka Dry Muscat de Jidvei. Avem si noi micile noastre placeri, iar romanul, daca este controversat ca natie in asta Europa, atunci cu siguranta e neintrecut la bancuri si mistocareala. Indiferent daca e cult sau din talpa poporului, cu studii sau fara, de la oras sau de la tara, umorul ne insoteste pretutindeni si o seara frumoasa, cu prietenii alaturi la un pahar de vin cu siguranta are si partea haioasa de bancuri.
Intr-un articol anterior am surprins intr-un colt de incapere o piesa foarte draga mie, un dulap pentru sticle cu vitrina pentru pahare.
Pentru voi, nu multe, dar ingenioase si frumoase, din lemn, mai mari sau mai mici …
Vernisaj de pictura – arta pe sticle de vin
Cu drag, de bun gust. Cu apa, spritz, de cursa lunga.
3 comentarii Adaugă comentariu
Frumoasa postare. Exact cu o zi in urma am citit si eu articolul de la Doamna Adela Pârvu
M-a pus pe ganduri vorba cu cartea si blogul. Imi place foarte mult cum scrie, nu e jurnalistic, e direct, normal, uman, de la om la om, fara inflorituri. O citesc de atunci si eu frecvent. Multumesc de aprecieri.
o idee buna de urmat si costa si ieftin