Cabana din lemn rotund sau pătrat

Până în primăvară când voi alege varianta de constructie a unei cabane din lemn pe terenul de la livadă, voi sta întruna, atât cât va permite timpul în biblioteca asta vasta reprezentată de Internet.

Imaginea din stanga am vazut-o peste tot, fie întreagă, fie fragmentată. Teoria e simplă, casele din busteni rotunzi au fost clădite de când lumea, de oameni împinși de nevoie mai mult decât de pasiune. Nu erau meșteri școliți la vreo școală de tâmplărie, erau doar oameni mânați de nevoie și școliți de viață. Nevoia te învață și cred că în ceea ce privește lemnul, e materialul cel mai iertător cu greșelile celor care îl prelucrează.

Am de gând să construiesc în regie proprie o cabană de lemn mică, ceva mai bun decât un cort, dar mai puțin decât o casă de locuit în regim permanent. Am căutat peste tot unde am putut și din păcate se pare că Internetul încă nu este suficient de interesant pentru firmele românești pentru a-i fi acordată atenția cuvenită. Cred că la bază sunt patroni sau proprietari de firmă care cred că Internetul este un loc unde copii se joacă și găsesc filme cu prostii, că este o pierdere de vreme. Cred că greșesc neluând în seamă că Internetul îți oferă informația de care ai nevoie, dacă există, la orice oră ai chef să o cauți și să o accesezi.

Dacă ești la o coadă și te plictisești, sau ai câteva minute libere seara, Internetul este deschis tot timpul și așteaptă răbdător. Firmele producătoare de orice trebuie să acorde atenție acestui segment, poate nu direct ca și metodă de a face afaceri ci mai degrabă una de informare, în care ceea ce produc și serviciile pe care le oferă să poată să fie cunoscute. Logic, fiecare potențial client trebuie să poată să afle despre un produs sau un serviciu, pentru a putea parcurge mai departe pasii spre informarea privind costurile și mai apoi spre decizia de a cumpăra.

Partea de proiecte DIY, cum este perspectiva din care văd eu acum acest proiect este adresată celor care prin munca proprie doresc să compenseze o parte importantă a costurilor totale necesare pentru a obține ceea ce își dorește. Cred că într-o oarecare măsură ne întoarcem la o stare a faptelor care a mai existat. Mai demult, fiecare își fabrica, producea sau procura dintr-un spațiu restrâns tot ce avea nevoie. A urmat o perioadă în care firmele au oferit produse finite, cu un grad de tehnologizare ridicat, iar oamenii au trebuit doar să dispună de bani pentru a le achiziționa. Azi, cred că tendința de a aborda proiecte DIY este motivată mai mult de plăcerea de a munci și de a vedea rezultatul final făurit de propriile mâini. Nu se poate aplica la orice produs, nimeni nu va accesa domeniul informaticii sau al medicinei producându-și propriile calculatoare sau medicamente, dar segmentul alimentației, a construcțiilor, ocupații de bază ale omenirii, de-a lungul istoriei, se pretează foarte bine la caracteristica de regie proprie.

Pentru mine, am considerat că acest proiect e bine să fie abordat în regie proprie pentru că nu doresc să obțin un rezultat care să se încadreze într-un nivel ridicat al așteptărilor sau pretențiilor. Asta nu înseamnă că mă gândesc la o structură șubredă sau prost alcătuită, cu durata de viață de câteva luni.

Mi-am făcut o listă cu materialele necesare și cred că sunt relativ ușor și ieftin de procurat.

1. piatră de Blidari, din zonă – Oferta de piatra sparta
2. lemn de brad – grinzi sau bușteni rotunzi – de la gaterele din zona Borșa-Moisei
3. feronerie -scoabe, placi gaurite, holzsuruburi – local
4. scule din dotarea proprie + inchiriate/împrumutate dacă și când e cazul

Nu am un buget anume și nici termen de finalizare, vreau să mă bucur de fiecare etapă a ridicării cabanei. Ar fi foarte ușor să o comand la o firmă specializată, dar ar pierde exact ceea ce urmăresc, partea de deconectare reală, oferită de munca fizică.

Am scris anterior despre casa cu structură în formă de A –Casa pe structura de lemn cu forma literei A– este un început excelent, o idee de bază care poate fi îmbunătățită. Partea de acoperiș, înclinat la un unghi mare, oferă beneficii mari în ceea ce privește rezistența la încărcarea cu zăpadă, iar panourile sandwich, chiar dacă mi-ar place să le înlocuiesc cu șindrilă sunt o soluție cu un raport greu de egalat ca și viteză de montare, cost și calificare în manoperă. Rămâne un subiect discutabil.

Admit că dulgheria nu îmi este la fel de familiară ca și partea de betoane, de aceea caut încă soluții simple, clare pentru partea de îmbinare a grinzilor de lemn. Pe partea de betoane am avut parte de experiența de 4 ani, de pe vremea când produceam BCU, prin 2004, atunci am dezvoltat o soluție care permitea producerea a 40 de mc de beton celular usor/zi. După știința mea, la acea dată era cea mai mare capacitate de producție de BCU din România, după spusele celor de la București, care mi-au vândut mașina de injectat spumă.

Pentru îmbinările de colț ale grinzilor de lemn m-am ”lipit” de soluția prezentată pe site-uri de limbă engleza și detaliată în filme de pe Youtube. Cred că soluția unui șablon de tăiere compensează priceperea de a croi având teoria în cap, partea de îmbinare în coadă de rândunică. Sunt disponibile ca soluții mai multe tipuri de îmbinari și cred că meșterii care lucrează constant dulgherie le fac ușor, din mână, fără scule ajutătoare.

Explicarea simplă a folosirii acestui tip de sablon o puteți vedea in clipul de mai jos. Toate ideile prezentate aici fac parte din bagajul de cunostinte pe care le adun studiind problema, nu pot spune că toate sunt solutii pe care le voi folosi, dar simt că cunoscând cât mai multe mă apropii tot mai mult de partea de realizare a visului cu cabana din lemn, ridicată în regie proprie.

Poate că realizarea din metal a șablonului să fie o soluție mai bună decât cea din placaj stratificat tip TEGO.

Mai revin pe acest subiect.

Azi … cabana mea e doar în vis, în schimb drumul de acces e pe cale să se realizeze. Săpătura brută a fost făcută, mai trebuie aranjată, apoi balast și piatră spartă.

S-aveți spor în toate, cei ce nu vă temeți să vă murdăriți pe mâini.