Copertina intrare – adică pentru ușa de intrare

Magazinele de bricolaj au adaptat categoriile de produse și au încadrat la ”copertina intrare” căutările pentru aceste accesorii structurale funcționale care au rolul de a proteja ușa de intrare într-o casă de intemperii. Adică să poți căuta cheile și să-ți deschizi ușa fără să te picure pe lângă guler apa într-o zi ploioasă când intri, sau să apuci să deschizi umbrela când ieși.

Am văzut construcții noi, la care arhitectul nu a inclus o copertină deasupra intrării, ba chiar este o dolie care strânge apele în acea zonă, noroc cu streșinile, altfel ar curge toate apele strânse de acoperișuri drept în capul ghinionistului. După mine rolul învelitorilor este tocmai acela de a feri de ape, dacă am sta în zone deșertice poate că n-am avea țiglă ci terase sus pe casă.

Am strâns acum ceva vreme câteva idei despre soluțiile constructive pentru o copertină sprijinită pe structură din lemn. Am evitat variantele care se sprijină pe stâlpi amplasați în fața intrării, m-am rezumat doar la cele aplicate pe fațadă. Cred că sunt simple de realizat daca ești capabil să ții un fierăstrău în mână și la cât de ieftine s-au făcut sculele electrice de bricolaj parcă îmi vine să cred că merită să se dea ”bărbat” orice om care a vrut să stea la casă.

O copertină ar trebui să aibă oricum casele la ușa de intrare principală, dacă cumva structura acoperișului nu-i altfel concepută și adăpostește intrarea din geometria formelor. Ideile de aici sunt bune poate pentru ieșirea secundară, pe terasă.

Se poate aduce un aport de estetică sau se poate simplifica foarte mult acest tip de construcție. Poate avea doar o apă sau două, le putem gândi dacă vrem ca să aducă a gene pentru ferestrele casei, pe care unii le percep ca ochi. Admit că nu m-am înclinat în direcția asta, să concep fațada casei ca și o față umană, dar există această perspectivă în viziunea multora.

M-am pierdut luna aceasta prin viața reală și mi-am făcut procese de conștiință pentru că n-am mai apucat să scriu. Mergând spre cabana de la Baia Sprie, în 22 decembrie, la 7:30 dimineața mi-am propus să vă arăt musai anul acesta cum am schimbat intrarea în casă, adăugând o copertina, tot din draniță. Visam cu ochii deschiși la propozițiile pe care urma să le scriu, și azi ajung să le aștern pe foaia din ecran.

Tot Ghiță Lozin din Budești Maramureș, cu colegul Paul au venit să mai ”bată” 3 rânduri de draniță, pe structura care prelungește acoperișul de deasupra intrării. Nu ne-am văzut de ani de zile, dar parcă vorba s-a legat ca și cum aseară ne-am despărțit ultima dată.

Ei au montat dranița pe toată cabana, în 2017, și nu m-au crezut atunci când le făceam poze și le-am spus că am să scriu despre ei, că vor mai avea de lucru prin promovarea pe care am să le-o fac.

Azi, după 5 ani și aproape 20 de acoperișuri de draniță făcute cititorilor revistei online www.stejarmasiv.ro au ajuns la concluzia că ” Mare lucru îi internetul ăsta ”.

-10 grade arăta termometru când au ajuns oamenii și am descărcat dranița pentru copertina. Scârțâia zăpada sub tălpi și doar cu 4×4 am putut urca drumul pietruit, acoperit cu nea.

Am construit rapid o schelă sprijinită de peretele cabanei ca să poată lucra cei doi meșteri rapid la rândurile de draniță. Pentru că s-au făcut așchii, Ghiță vine cu ideea să aprindem un foc ca să mai stâmpărăm gerul la mâini când facem pauza de dohan. Mi-amintesc eu de soba Ecozoom primită de la Atelier Faur și o aduc la fața locului. Nu cred că a durat mai mult de 30 de secunde ca să ținem degetele lângă flacără și să simțim căldura focului.

De vă place o puteți cumpăra direct de pe site-ul Ecozoom.ro

Am ajuns la 300 de bucăți de draniță pentru copertina de deasupra intrării și circa 4 ore de muncă în total, cu montat schelă, drănițit, desfăcut schelă, strâns scule și fuga acasă, la bucatele pentru Crăciun. Suprafața acoperită este de circa 3,5 mp, s-a bătut pe 3 rânduri. Dranița-i de 60 cm lungime, însă pentru primul și ultimul rând au trebuit mai scurte, ca să intre la fix sub streașina veche.

Am povestit cu amândoi că anul care vine ne vedem la Sibiu, o să-i facem și la Cristi Bujac o soră a cabanei mele, tot cu draniță-nvălită. V-am spus acum ceva vreme că Proiectul cabanei de la Baia Sprie poate fi replicat.

Am încercat să-i povestesc toate greșelile mele, ca să le evite și să poată merge cu construcția înainte, mai bine și mai repede. L-am încurajat să recupereze apa de ploaie, sub un șopron ce va fi foarte util pe timpul construcției.

Deja primele 3 luni ale lui 2022 sunt arvunite, avem lucrări antamate, planuri făcute și se apropie momentul când voi demara șantierul casei din oraș, pentru familia mea.

Îmi scot pălăria și m-aplec cu respect pentru 2021, care bine a venit și bine a trecut, cu toate că pandemia a planat ca o umbră asupra noastră.