Eficiența unei sobe – între adevăr și mit

O să fac o paralela poate neașteptată, din punct de vedere al legislației între eficiența unei sobe și Poșta Română. Cea din urmă are un regulament de funcționare vechi de câteva decenii în care normele și normativele ce reglementează intern buna funcționare a Poștei includ chiar și norma de fân pentru calul poștașului. Asta în condițiile în care imaginea unui călăreț cu tolba plină de scrisori poate fi cel mult ceva pitoresc, demn de fotografiat de către turiștii ce ajung în cătunele pierdute din creierii munților, unde un astfel de poștaș ar mai exista.

În România despre eficiența unei sobe

La fel stăm cu legislația și în domeniul sobelor care ard biomasă. Dacă aș vorbi doar de eficiența unei sobe ce se alimentează cu lemne ar fi neconform realității, pentru că în 2020 biomasa este o denumire mai cuprinzătoare și include extrem de multe varietăți și forme. Wikipedia definește biomasa ca partea biodegradabilă a deșeurilor de origine vegetală sau animală. Realitatea ne arata că ardem aiurea resturi de vegetație, agricole sau forestiere poluând gratuit și fără a utiliza energia acelei combustii, când am putea folosi cu cap această resursă de volum imens.

În domeniul sobelor și pentru calculul de eficiența unei sobe inginerii de instalații, constructorii sau artizanii meșteșugari au la dispoziție propria experiență sau lipsa acesteia, completată de o legislație neactualizată, greu de parcurs și ineficientă ca valori sau bază tehnică. Drept urmare folclorul este intoxicat cu supoziții, completat cu deducții și îmbogățit cu ziceri din experiența unor empirici care se referă la exemple proaste de instalații de ardere a lemnului și biomasei.

Citește și – PNRR – mai devreme sau mai târziu se va interzice lemnul pentru încălzire

Dacă cineva a avut o vacanță distrusă de disconfortul termic cauzat de o sobă ce fumega, alimentată cu lemn ud sau verde va concluziona că sobele cu ardere sunt ineficiente și o alegere proastă. Dacă și copiii lor au fost parte din această experiență nefastă mai târziu se vor transforma în predicatori împotriva soluției de încălzire bazată pe sobe. Mai adăugăm ploaie și distanță până la depozitul de lemne și un topor neascuțit ca omul respectiv devine profet în combaterea sobelor.

Pe de altă parte, cei care dețin o sobă in situ, ridicată pe baza unui proiect dimensionat corect, adaptat spațiului și construită bine, preferă să se bucure de alegerea făcută și nu vor să-și pună în cap o lume (de multe ori cointeresată) ca să le anihileze pre conceptele bazate pe experiențe reale, dar de calitate proastă sau pe zicerile din burtă a unor ne-profesioniști.

Reglementările legale românești pe acest subiect au nevoie de actualizări și se impune o consultare cu forurile din domeniu existente în țările Europei, inclusiv adaptarea la legislația UE.

Ca să pornim de undeva cu argumentarea pentru eficiența unei sobe trebuie să statutăm din capul locului că majoritatea incintelor în care se arde ceva sunt vechi, neperformante, privite ca o soluție înapoiată adoptată de oameni săraci ce locuiesc în condiții sub standardul de confort mediu acceptat. Sărăcia nu e singurul motiv pentru a arde lemne cu miros și fum în locuință, mai este și ignoranța sau nepăsarea.

Poate de aceea s-a ajuns la elaborarea acelui Raport de către Consiliul Concurenței, pe care media l-a interpretat ca fiind un îndemn la a renunța la sobe și trecerea în masă la gaze – Raportul emis de Consiliul Concurenței despre lemnul de foc. În realitate, raportul semnalează calitatea îndoielnică și eficiența slabă a instalațiilor de combustie a biomasei existente și încă utilizate în mod curent în România. Se recomandă îmbunătățirea acestora, concomitent cu adoptarea unor soluții de izolare a locuințelor plus eliminarea pierderilor de căldură prin punți termice.

Șemineele și sobele din casele nou construite nu pot reprezenta procentual un număr însemnat comparativ cu numărul celor aflate în localitățile rurale, vechi sau cu randament scăzut. Puneți sobele metalice de-o parte și termoșemineele de cealaltă parte a balanței. Va mai dura decenii până când vor dispărea sobele vechi și se vor înlocui cu variante eficiente. Statul nu poate interveni aici pentru că este primul care nu respectă și nu-și permite să actualizeze, așa cum impune Europa și grija pentru mediu, propriile instalații de încălzire din locațiile pe care le păstorește.

Legislație – eficiența unei sobe

Cronologic avem astfel :

1. Un normativ în vigoare – C107/1 din 2005 La pagina 27, Tabelul 7.5 (aprobat in 2005) în Romania puterea calorica a lemnelor de foc este considerată de 1 kWh/litru sau 1000 kWh/mc, iar emisiile de CO2 reprezinta 0,36kg/kWh sau 360 g/kWh.  Că să fie adevărate, ar trebui ca lemnul aruncat în gura sobei să aibă umiditate 100%.

Eu m-aș uita strâmb la cineva care mi-ar spune că dintr-un metru cub de lemn obțin 1000 de kW. Sunt necesare mai multe detalii, iar cineva părtinitor poate folosi această valoare ca argument contra sobelor.

Revin, nimeni nu pune pe foc lemn verde atât de ud, încât curge apa din el. Chiar și dacă este verde, cu o umiditate de 50 % tot are peste 2kWh/kg. Peleții sunt cei mai eficienți, cu valori de 5kWh/kg, dar lemnul uscat natural minim de 2 ani cu umiditate sub 20% ajunge la o putere ce depășește 4kWh/kg.

Tot din legislația românească mai am două fascicole

• o comparatie pe partea de Putere calorica, atunci conform SR EN ISO 17225-5 (aprobat in 2014) lemnele de foc sparte si stivuite cu un continut de umiditate de 15% (conform SR EN 15544-2009 in sobe NU se accepta decat lemne cu umiditate de cel mult 17%) au un continut de energie de 1798 kWh/mc stivut sau aproximativ 1800 kWh/mc stivuit.
• pe partea de Emisii de CO2, conform Ordinului nr.2641 din 2017 in Romania incalzirii cu lemne de foc i se atribuie o valoare a factorului de emisii CO2 egala cu 0,019 kg/kWh sau 19 g/kWh (Tabelul nr.2, pag.11) Acest ordin rectifică inadvertența unităților de măsură încrucișate folosite la C107/1 din 2005.

Publicarea acestor valori incomplet explicate sau greșit utilizate dezavantajează sobele cu biomasă în favoarea soluțiilor industriale cum sunt centralele pe gaz.

Ecologiștilor le amintesc că biomasa este neutră din punct de vedere CO2, emană atât cât vegetația a captat în timpul creșterii. Emisiile de particule PM2,5 depind extrem de mult de eficiența unei sobe, de calitatea lemnului emis dar și de utilizarea corespunzătoare, adică arderea cantității utile de combustibil, nu mai mult. Arderea corectă a lemnului și folosirea sobelor nu e ceva cu care ne naștem, ci trebuie învățat și respectate anumite reguli.

Din legislația românească mai avem:

Europa și sobele – România va trebui să se alăture

Europa are multe organizații, entități profesionale sau guvernamentale, spații de discuții comune și directive aprobate sau în curs de implementare care se ocupă de sobe.

Avem două concepte sau linii de viitor cuprinse în standardul nZEB și ECODESIGN 2022. Principalele organizații de profil sunt: CEFACD ( Comité Européen den Fabricats de Chauffage et de Cuisine Domestiques) , alături de SIA (Alianța Industriei Constructorilor de Sobe) și de VEUKO ( Platforma europeană a constructorilor de sobe zidite și teracote)

România are reprezentanți la Veuko, a participat la conferințe și este membră, însă alături de Moldova sunt singurele care nu au organism desemnat și menționat ca fiind reprezentativ acolo, pentru țara noastră. În imaginea de mai jos vedeți că sub numele țării noastre și sub al Moldovei nu sunt trecute alte informații. Click pe imagine ca să vă convingeți.

Avem reprezentanți, care s-au întâlnit cu ceilalți europeni la Veuko, unde ASFOCH reprezentată prin dl Bălșoianu ( Asociația coșarilor) și Andrei Leșan (inginer de instalații termice) au fost primiți cu speranța coagulării unei voci unitare. Încă nu s-a realizat o congruență, din motive firești nației noastre.

Sper ca demersurile începute să dea rezultate și oamenii care sunt preocupați și pasionați de aceste treburi să ducă la bun sfârșit ceea ce intenționează. Anul trecut am văzut mugurii unui început și am cunoscut persoane absolut fantastice ca și caracter și bună intenție, profesioniști din acest domeniu care vor și merg pe un drum. Avem specialiști suficient de altruiși și pasionați de sobe care își doresc să contribuie la stabilizarea acestei nișe pe reguli, legislație și conduită profesională clară și eficientă. Aceștia deja influențează breasla sobarilor din România să prindă formă, oferind sfaturi ori sprijin tehnic și informativ celor interesați să facă parte din viitoarea reprezentantă a României în fața Europei, pe segmentul sobelor.

Precizez că Ecodesign 2022 este alături de nZEB declarația Europei în demersul ferm de a reduce emisiile și de a folosi energia eficient. Încălzirea locuințelor și spațiilor utile consumă cea mai mare cotă și constribuie cel mai mult la poluare dacă ne raportăm la necesarul energetic. Aici, orice îmbunătățire se simte considerabil și Europa merge deja în direcția eficientizării. Nu s-a pus în Europa niciodată problema eliminării sobelor și a instalațiilor de generare a încălzirii prin ardere de biomasă, ci s-au instituit reglementări care să oblige noile construcții să nu perpetueze tehnici și practici ineficiente, așa cum spune și Raportul Consiliului Concurenței menționat mai sus.

Ecodesign 2022 în domeniul sobelor impune un minim de 80% eficiență a arderii. Nici JØTUL, cea mai veche firmă care construiește sobe neîntrerupt de peste 150 de ani nu are încă pe pagina sa multe modele peste 80%, dar este foarte aproape, la 77%. Englezii au adoptat Ecodesign 2022 și după 1 ianuarie 2022, nu se va mai instala nici o sobă care să nu corespundă. Modificările la cele existente vor duce automat la obligativitatea de a respecta normele noi. În GB există lemn de foc cu eticheta Ready to Burn, care-l califică ca fiind cu umiditatea sub 20%, ceea ce reduce semnificativ poluarea și garantează puterea calorică. Germanii oferă deja soluții prin HKI și în toate aceste țări respectarea legislației are și componentă de verificare și măsurare.

Eficienta unei sobe

În România suntem departe și vom avea rezultate doar dacă ne dorim, individual acest lucru. Legea este cel puțin vagă, nu există mecanisme de verificare și fiecare om preferă o economie de costuri, fără să fie conștient că contribuie la poluare. Nu ne afecteaza acum, aici, nu ne verifică cineva, nu ne interesează. În Germania coșarul vine și își face treaba, aducându-ți factura fără să îi fi solicitat serviciul. Încearcă să nu o plătești sau să te sustragi respectării legii, sunt repercursiuni dure. Dar nu o face nimeni …

Exemplu concret pentru eficiența unei sobe

Din discuțiile tehnice pe acestă temă caut să obțin o previziune asupra unei soluții tehnice pe care intenționez să o aplic personal. Voi construi o casă de maxim 120 de mp utili, pe structură din lemn, P+M, izolată cu echilibru între costuri și materiale. Vreau o sobă cu lemne amplasată central, o cameră tehnică cu puffer, apă caldă dintr-un boiler electric, sistem de ventilație cu recuperarea căldurii și aclimatizarea sursei de aer prin pământ, masă termică de înmagazinare a căldurii în pereții despărțitori interiori. Poate panouri solare pentru energie electrică și termică, care să asigure minimul de funcționare a ventilației.

Calculul pe care sper să-l pun în practică arată schițat în mare așa :

Cazul 1 –  fara sistem de ventilare cu recuperarea căldurii – soba de 3750 de kg, consum anual de lemn 3375 kg de lemn, 2 focuri in 24 de ore cu o incarcatură de cca 18 kg de lemn de foc.

Cazul 2 – cu sistem de ventilare și recuperarea căldurii – soba de 1875 de kg, consum anual de lemn 1500 kg, 2 focuri in 24 de ore cu o incarcatura de cca 9,5 kg de lemn.

Ambele scenarii asigură confort termic in limitele legislației, cu valoarea amplitudinii de oscilatie a temperaturii aerului interior de 0,161, respectiv 0,080 K, sub limita impusă de 1K. Menționez că performanța izolației – 20 cm sub placa de sol, 20 cm la pereți, 40 cm la planșeul peste ultimul nivel și tâmplărie cu U sub 1,0 W/(mpK) cumulată cu sistemele adiacente ce contribuie la evitarea pierderilor de aer cald fără sacrificarea nivelului de oxigen sunt vitale și influențează clar dimensiunea sobei.

Pot adăuga despre eficiența unei sobe și părerea formată după folosirea unei sobe din fontă la cabană – Am construit un coș de fum și am montat o sobă de fontă la cabană

Materiale puțin cunoscute – steatita

Citind informații despre acest material și utilizarea lui, s-ar putea să aflați lucruri interesante. Wikipedia zice că păstrează căldura ca nici un alt material și se prelucrează foarte ușor. Se exploatează în Finlanda, Brazilia și încă câteva țări în lume. Este folosită atât de sobari cât și de sculptori.

Ca să știi – Statuia lui Cristos de la Rio de Janeiro este acoperita cu steatită, iar capul a fost sculptat de românul francofonizat Gheorghe Leonida, acum aproape 100 de ani.

Prietenul meu Adi Cramăr are o astfel de sobă, din steatită ( în engleză soapstone) și abia acum am înțeles detaliile alegerii sale. Am citit că are capacitatea de reținere a energiei termică de 4x mai mare decât șamota convențională. Mărcile consacrate au în oferta lor astfel de produse, le puteți căuta sub forma ”Soapstone Stove” și costa ceva bănuți, dar nici pe departe o avere.

Am apreciat foarte mult modelele de la NunnaUuni sau Tulikivi, dar sunt și producători italieni care includ steatita în produsele lor. Sunt branduri care fac teste și oferă fișe tehnice și documentații foarte cuprinzătoare. Valorile trecute acolo nu sunt întâmplătoare, ci stabilesc noi limite superioare de calitate. Să afirmi ca producător despre produsul tău că depășește toate cerințele internaționale înseamnă ceva. Parcurgeți fisele tehnice de mai jos vă rog.

Peste 80 % eficiență, foc de 3 ore cu 16 kg de lemn care radiază căldură timp de 36 de ore – extras din descrierea unei sobe de la Nunnauuni.

Cuptor încorporat și sursă de aer externă.

Concluziile mele, personale

Să știți de la mine că și în România se pot construi astfel de sobe, zidite, cu teracotă sau nu, cu caracteristici foarte bune, excepționale. Sobele in situ, cu acumulare de căldură, sunt construite la fața locului sub forma unui unicat cu performanțe perfect adaptat spațiului pe care îl deservește. Trebuie asociate cu un coș de evacuare a fumului certificat și mai ales dimensionat să facă un tandem performant. Partea estetică este al treilea factor unde proprietarul are libertatea de a se exprima liber, în funcție de preferințe.

Nu toate sobele cu acumulare de căldură trebuie să fie din teracotă, deși asociem des cahlele cu acest tip de soba. Cărămida poate fi vizibilă, nefinisată sau chiar tencuită. Exemplele de mai jos sunt realizate de Csomi Csomor.

Chiar și autoritățile s-au inspirat din practică, iar Raportul Consiliului Concurenței menționează site-ul www.sobe-eficiente.ro ca inspirație pentru date actuale.

Una dintre aceste caracteristici, discutata cu inginerul de instalații, este că în condițiile a două focuri la interval de 12 ore se poate obține o variație a temperaturii interioare de 0,1 grade, în jurul valorii dorite. Adică vrei 22 de grade în casă, cu soba, fără termostat, stai la maxim 22,1 sau minim de 19,9. Pare neverosimil? Calculele arată că se poate și s-au realizat deja efectiv practic astfel de soluții termice. Aștept cu înfrigurare să mă bucur și eu de o asemenea sobă, dar mai durează.

Acumularea cunoștințelor necesare luării unei decizii în această privință este extrem de importantă pentru a înțelege eficiența unei sobe bine proiectată, bine realizată și câștigul de confort, plus protejarea mediului din exploatarea ei. Vă stau la dispoziție cu toate informațiile de care dispun, vă voi oferi contacte către specialiștii pe care îi cunosc, voi aprecia orice contribuție adusă acestui domeniu, din partea celor care își doresc să vadă flăcările arzând pentru confortul lor, cu responsabilitate pentru mediu.

Numai bine, oameni buni!