Azi este o provocare pentru cei care se pricep la elemente de dulgherie și pot completa aici, în comentarii cu denumirile în limba română. Faza cu japonezii care au învățat de la daci prelucrarea lemnului să o lăsăm protocroniștilor, iar celor care încă se îmbată cu mirajul superiorității noastre, ca națiune, le spun doar atât: Puneți mâna și capul la contribuție și învățați de la cei care chiar știu.
Nu-s specialist în dulgherie, însă pe zi ce trece am sentimentul că am greșit răspântia de drumuri. Am aflat că pe meleaguri vorbitoare de limba franceză un cursant la o școală de meserie în domeniul lemnului face doi ani de studii, în care săptămâna e împărțită așa: 1 zi teorie și 4 zile practică. În acest răstimp primește pe malul estic al Atlanticului 500 de EUR salar, ca să meargă o lună la muncă. Învață efectiv despre aceste elemente de dulgherie, punând mâna alături de meșteri care fac case adevărate.
Eu am primit apeluri în urma publicării articolului – Cursuri de calificare tamplar – dulgher – parchetar cu nemiluita, oamenii cerându-mi o diplomă, nu o abilitate practică. Dacă cineva citește articolul va vedea că am scris negru pe alb că nu organizăm cursuri, dar mai departe de titlu e greu de trecut când vrei doar hârtia.
Nu știam că-mi place agricultura până n-am avut pământ, nu știam că-mi place lemnul până n-am ridicat o cabană.
Vă provoc pe cei care cunoașteți dulgherie să completați ceea ce eu nu știu, denumiri în limba română pentru toate sau oricare dintre aceste elemente de dulgherie, din zona acoperișului sau a structurilor din lemn.
Elemente de dulgherie – pagina Qual.be





Citat – Adrian Cramar – ”Francezii au un cuvânt (definiție) pentru fiecare cm³ de lemn și pentru fiecare piesă componentă a unei șarpante. De la stânga la dreapta: lucarnă (lucarne), o fermă șchioapă (une ferme boiteuse) … și… în fundal…
Aici se opresc competențele mele lingvistice: „une ferme à blochets à entrait retroussé” sau „une ferme à blochets à faux entrait”.”
Schițe despre elemente de dulgherie din zona franceză





Să nu credeți că-s nebun și doar francezii și belgienii compagnoni încarcă structurile de lemn cu atâtea elemente. Am un exemplu de la mine din oraș, aici e Bastionul Măcelarilor, iar cei care au binevoit să intre să-l viziteze au văzut la interior asta:

Imaginea este preluată de pe stoicamihai.ro .
Cred că am știut ceva mai multe acum 100 de ani, dar parcă aș crede și că se vorbeau alte limbi când se lucra ceva ca și la Bastionul măcelarilor.
Mi-aș dori să renunțăm la fudulie și măcar de acum înainte să fim dispuși să învățăm mai mult, de la cei care chiar știu.
Aștept, sincer, cu mare interes, completările celor care se pricep cu denumiri mai multe, altele decât grindă, stâlp, căprior, șipcă, clește, pazie, lucarnă, prag.