În România, țara lemnului de stejar îmi place să spun, construcția de fațade ventilate din lemn pentru învelișul exterior al caselor este o practică foarte redusă, aprope neîntâlnită. Sunt ingineri constructori din generația nouă, cum este Marius Șoflete, care vorbesc despre aceste opțiuni, George Buhnici care promovează soluții alternative și a prezentat casa pasivă pe care și-a construit-o, voci mai mult sau mai puțin auzite.
Văd doar mugurii unor idei care prind, dar cred că mai e mult până când oamenii vor cere arhitecților să proiecteze locuințe rezidențiale cu astfel de opțiuni.

Ideea de fațade ventilate se leagă de lemn în principal. Haideți să ne gândim la învelitorile de acoperiș din șindrilă sau draniță, indiferent de forma și provenința regională unde se montează. Pe vremuri erau învelitori care nu aveau dosul acoperit, nu exista nimic pe fața interioară a acoperișului care să împiedice circulația aerului în podurile caselor tradiționale. Unde mai pui că fumul provenit din coșurile sobelor pe lemne folosite la gătit și încălzit ajungea prin pod, conservând fața interioară a lemnului foarte bine. Afumătorile din poduri aveau chiar o fantă care umplea podul cu fum în timpul sezonului rece.

Nevoia de spațiu din ziua de azi face ca spațiul din acoperiș să fie folosit pentru camere de locuit, ceea ce implică o izolare termică sub învelitoare. Fac această analogie pentru a explica de ce e nevoie de fațade ventilate, deși lemnul nu prea mai este folosit ca material pentru acoperișuri, în afară de structura de rezistență. Șindrila are nevoie de un canal de ventilație, pentru a permite uscarea intradosului, la fel cum au nevoie de circulația aerului și soluțiile de fațade ventilate din lemn.

În engleză veți găsi sub termenul „Timber Cladding” o mulțime de informații despre această soluție tehnică. Vestul Europei are multe clădiri rezidențiale pe structură de lemn, cu fațade ventilate din lemn, iar cedru roșu este unul dintre cele mai utilizate materiale. Corespondențe cu calități similare în România ar fi cheresteaua de Douglas sau Larice.
Din păcate exploatarea lemnului de rășinoase din pădurile României nu prea ține cont de diferențele dintre Larice, Douglas, Brad sau Molid. pentru că molidul predomină în pădurile noastre, celelalte specii sunt luate de-a valma la calup, când ar putea fi exploatate și sortate, având valori economice diferite. Diferența principală este dată de cantitatea de rășină conținută de aceste cherestele, Laricele și Douglas-ul având o proporție mai mare, ceea ce le conferă o mai mare rezistență, în timp, mai ales la aplicațiile de exterior.
O pagină cu explicații complete pentru fațade ventilate și imagini găsiți aici – GreenSpec.
Pornind de la exterior spre interior vei monta următoarele straturi:
- lemn – siding orizontal sau vertical
- cameră de aer pentru ventilație ( întradosul fațadei)
- folie anti-condens
- izolație termică – vată minerală, celuloză, alte opțiuni …
- folie barieră de vapori – se vor folosi scotch-uri de etanșeizare între fasciculele de folie, la binale și se vor elimina punțile termice
- cameră de aer ( opțional)
- placare interioară – gips-carton, lambriuri, în funcție de specificul clădirii
Este extrem de vital ca izolația termică să fie „prinsă” între membrane, fără nici o cameră de aer. Grosimea ei ridică costurile, însă crește confortul termic exponențial. Etanșeizarea membranei interioare, mai ales la ferestre și uși este un aspect cu impact +/- 50 % din reușita izolării termice.
Mi-amintesc remarca unui inginer de structuri care spunea că dacă vata minerală ar avea rezistență structurală ar fi visul oricărui constructor de case. Tot același specialist se declara un mare adversar al balcoanelor, care sunt punți termice gratuite, fără o utilitate reală, adaosuri inutile unei case. Balcoanele se justifică la bloc, în oraș, nu la o casă care dispune de teren pentru ieșit în aer liber.
Pentru că singur am montat fațade ventilate la Cabana de la Baia Sprie am văzut și înțeles altfel procesul. Scândura folosită a fost un material ieftin, produs de gater, pe care am ars-o și am tratat-o cu ulei de in. Urmează să mai aplic ulei pentru protecție, însă costurile sunt net superioare altor soluții, chiar cu inconvenientul necesității de a fi schimbată peste 10-15 ani. Sunt foarte curios, cum se va comporta în timp, până acum are 2 ani și mi se pare o alegere mai bună decât tencuiala decorativă.


Casele construite pe acest sistem de izolare termică și fațade ventilate au inconvenientul unei lipse de izolare fonică. Dacă locuința este individuală și are o distanță apreciabilă față de vecini, inconvenientul nu mai apare, însă la construcția unor clădiri cu mai mulți locatari individuali, este necesară aplecarea asupra acestui subiect.

P.S. Am început acest articol din dorința de a scrie despre cedru roșu, care este o specie de tuia, însă am realizat că lipsa acestui tip de lemn din România, chiar dacă apare în ofertele unor companii prezente la nivel național, poate fi un impediment în aprecierea subiectului.
Dacă considerați că vestul Europei și America folosește frecvent lemnul de cedru roșu pentru fațade ventilate, veți fi uimiți să aflați că această specie de Thuja Picata este natural rezistentă la intemperii și dăunători, doar după ce lemnul ajunge la o maturitate avansată, moment în care apare o substanță ce îndepărtează dăunătorii naturali și previne putrezirea.
Western Red Ceddar este un tuia, nu un cedru. Cedru libanez este printre cele mai cunoscute specii de cedru autentic. Pinul Siberian mai poartă denumirea de Cedru siberian, aceste specii de rășinoase având calități extrem de diferite.

Unele specii de ienupăr sau de tuia sunt asociate cu denumirea de cedru, chiar dacă în mod frecvent, prin analogie cu tufele cultivate ornamental în România, considerăm ienupărul și tuia specii de talie mică, fără posibilitatea exploatării de cherestea din aceste familii de rășinoase.
M-aș bucura să primesc feedback-uri de la cei care lucrează la construcții de case, cu fațade ventilate, pentru a împărtăși experiența.
Cu drag, de spor de muncă, mi-am propus să termin cabana de la Baia Sprie, anul acesta.
4 comentarii Adaugă comentariu
capetele lemnului trebuie sigilate cu ceva :
ulei cu ceara , ceara (naturala/parafina)
vopsea de orice fel
similar cu tratament cherestea care este lasata sa se usuce liber
capilaritatea capetelor e ca o usa deschisa:
pe acolo intra si iese umezeala in functie de ce se intampla afara .
mai putine crapaturi , lemnul tine mai mult
Pentru tratat lemn exterior experimentez cu o solutie facuta acasa: diluant 5l, ulei de in 1l, ceara/parafina cam 200 de grame si pigment. -Pentru un set de mobilier de gradina am ales alb de titan, cam 100 grame. Pentru un alt set am adaugat in plus si ceva oxid rosu de fier. A fost dat un strat pe lemnul de rasinoase. Deocamdata se comporta bine, lemnul are o culoare crem superba unde a fost doar oxid de titan si trandafirie pe celalat. Intentionez sa folosesc aceeasi formula si pe siding la cabana pe care o construiesc.
Daca imi permiteti o sa indraznesc sa atrag atentia asupra unei mici erori care s-a strecurat in descrierea straturilor fatadei ventilate. Folia de vapori se foloseste doar la interior, la exterior fiind necesara o folie anticondens, permeabila la vaporii de apa dar impermeabila la picaturile provenite din condens sau ploaie.
Mulțumesc pentru atenționare, am corectat. Greșeala îmi aparține.