Din scripte reiese că 1 mc de gaz metan are puterea general acceptată de 10,55 kWh. 1 kg de lemn generează 4kWh, deci 2,64 kg de lemn vor genera aproximativ aceeași putere. Putem lua în calcul și faptul că eficiența arderii pentru gazul natural este de 95 %, iar eficiența unei sobe performante se situează între 80 și 90 %. Deci putem ajunge astfel la socoteala că 1 mc de gaz metan este echivalentul a 3 kg de lemn.
Așa arată 3 kg de lemn, ca în imaginea de mai jos:
Teoretic poți înlocui cu 1 mc de lemn de foc – adică 600 de kg – cca 200 de mc de gaz. Ar fi prea frumos, însă nu e nici departe de adevăr. Sunt fantastic de puține sobe performante raportat la numărul celor care funcționează în România
Problema este că eficiența arderii variază foarte mult în România, unde sobele au stipulat că nu pot depăși conform unor normative în vigoare 40 % eficiența arderii. Unde mai pui că unele nu trec de 15 %, fiind ceva mai mult decât o vatră de foc în aer liber. Majoritatea căldurii se duce pe coș și rezultă un consum imens pentru a încălzi o cameră, nu o casă.
În imaginea din stânga sunt 5 kg de lemn, în soba noastră, fag uscat, margini de la scândurile din care am făcut un proiect foarte interesant – paturi etajate pentru marinari.
Sunt norocos să fiu angrenat în acest carusel din jurul lemnului. Am parte de proiecte interesante, mă bucur când livrez soluții unicate, piese frumoase, pentru clienți români care aleg să nu își trimită banii în afara țării. Dacă nu pot oferi eu soluții, recomand alți meșteri români, care lucrează tot cu lemn românesc, să se miște valorile în interiorul granițelor. Cred mult în asta.
Așa arată mașina mea, când am dus deșeurile de lemn rezultate la prelucrarea fagului din noiembrie. O parte au ajuns la soba din cabana, o parte la casă.
Fiecare dintre noi trebuie să evalueze resursele de care dispune și să le folosească cât mai eficient. Nu exclud utilizarea fiecărui kg de lemn și caut să evit arderea oricărui mc de gaz. Nu reușesc complet, însă urmăresc în principal să am costuri cât mai reduse și să evit poluarea fără rost.
Eu folosesc ambele soluții, lemnul de foc este pentru mine gratis, doar din toaletarea livezii și a arborilor de pe proprietatea de la Baia Sprie. Mai adaug lemn căzut din prelucrarea scândurilor în proiecte unicate la care mă implic alături de Tibi de la Kraft Mobel. Mă uit cu jale la fiecare mc de gaz ars în centrală pentru prepararea ACM și mă bucur ca un copil când soarele răsare și pompa de la panourile solare începe să zumzăie. Nu-s fariseu să fie ecologist declarat în mediu online, dar nici nu-s în liga mincinoșilor, pentru că scriu aici după propria observație și din experiența reală a utilizării sistemelor din casa mea.
Azi, 10 ianuarie, la ora 8:45 senzorul de temperatură din panouri arăta -9 grade. La ora 9:30, temperatura trecuse de 50 de grade și pompa încălzește apa din puffer. Afară sunt -8 grade, prima zi de iarnă adevărată. Alături de focul din sobă, cca 10 kg de lemn pe zi, avem tot confortul, 21 de grade în casă. Fac 2 focuri pe zi, dimineata si seara, cu câte 5 kg de lemn uscat și mai adaug aici 1 mc de gaz ars în centrala pentru apa caldă la 5 persoane.
Aștept niște senzori de temperatură și umiditate în camere ca să monitorizez funcționarea la valorile dorite și voi ține un jurnal pe tot parcursul sezonului rece.
Revin după 1 aprilie cu datele să nu ziceți că-s mincinos.
3kg de lemn vs 1 mc de gaz în chimie
Pentru lemn – C6H12O6 + 6O2 → 6CO2 + 6H2O
vs
Pentru gaz – CH4+2O2→ CO2 + 2H2O
Ambele reacții implică Carbon, Oxigen și Hidrogen. Rezultatul arderii este dioxid de carbon și apă. Poate diferența majoră este că lemnul captează carbon din aer și prin ardere îl eliberează, pe când gazul din subteran aduce un aport. Iar puriștilor în ale ecologiei le mai aduc la cunoștință că trebuie citit mult înainte de a trage concluzii politicianiste. Majoritatea gazelor cu efect de seră sunt reprezentate de vaporii de apă, în proporție de 65-70%. Metanul și alte gaze contribuie în procente de o cifră, iar ozonul pe care îl iubim este și el gaz cu efect de seră. În ce măsură 1 procent creștere a metanului din atmosferă schimbă clima rămâne de discutat.
Poate aducem în discuție și exterminarea balenelor cu ale căror dejecții se hrănește fitoplanctonul și care agită oceanele. Împuținarea lor duce la dispariția planctonului responsabil de 50 % din oxigenul planetei, mult peste păduri.
Țările dezvoltate vor reducerea emisiilor în dauna celor care acum se dezvoltă, refuzându-le acestor un drept de care primele deja s-au bucurat. India și China își văd de treabă, Europa și SUA închid poluatori și ceilalți deschid alții noi.
Discuția e lungă, necunoscutele multe.
Și de unde am pornit … de la 1 mc de gaz care e echivalentul a 3 kg de lemn.
