Sunt zile de când caut o formă de scriere pentru a explica cuvântul tekton după ce am aflat că plăcile tectonice au această denumire cu un motiv. Cuvântul grec tekton scris corect – tektōn (τέκτων) este denumirea folosită pentru cei ce prelucrează lemnul în forma cea mai generală, dar se referă la meșteșugari, artizani, pietrari, tâmplari sau constructori în general. Nu sunt incluși în denumirea de tekton meșteșugarii care se ocupă de metal. Engleza spune Smith ( derivat din germanul Schmidt) la orice îndeletnicire de prelucrare a metalului.
S-a utilizat denumirea de plăci tectonice pentru a descrie scoarța pământului atât de la uscat cât și de sub oceane pentru că arată atât de bine îmbinate încât simbolizează cel mai bine priceperea tâmplarului de a face îmbinările lemnului.
Arhitectul la rândul lui are denumirea tot din greacă, prin alăturarea cuvintelor Archi și Tektōn – șeful, conducătorul constructorilor.
Religia ne oferă o referință aparte spre meseria de tâmplar pentru că atât Iosif cât și fiul său, Iisus sunt încadrați ca meserii la tekton, dar traducerea termenului naște polemici. Încă nu e lămurit dacă tekton în vremea Mântuitorului era tâmplar sau pietrar. Meseria de tâmplar era destul de rară într-o zonă unde clădirile erau construite din piatră, iar obiectele din lemn destul de greu de fabricat, din lipsa lemnului, care se importa.
Unii istorici se referă la informațiile care localizează perioada vieții lui Iisus în zona Nazaret și Capernaum, chiar atunci când romanii construiau ( folosind piatră) orașul Sepphoris. Se presupune că Iosif și Iisus ar fi lucrat ca tektoni la această parte. Vechimea și raritatea informațiilor cu descriere completă poate lăsa deschisă partea interpretativă a traducerilor, iar religia a asociat meseria tekton cu tâmplăria, folosindu-se cu siguranță de permisivitatea cuvântului și de apropierea mai ușor de înțeles pentru răspândirea creștinismului cu lemnul, un material larg răspândit și prelucrat frecvent de toate semințiile.
Sunt puține entități moderne care fac referire la denumirea greacă, însă puterea unor cuvinte întipărite în subconștient, cu semnificații ușor de înțeles este folosită frecvent pentru a se adăuga vechime, tradiție și istoric unui brand. Dan Brown a construit un roman fabulos, folosind în narațiune simboluri arhicunoscute, cu înțelesuri neclare sau incomplete.
Poate membrii ghildei imaginare fără formă și reprezentanți din România, ce prelucrează lemnul ca artizani sau tâmplari ori dulgheri să aprecieze această lămurire, în parcursul inmuguririi unei identități.
Mai țineți minte articolul – Ghilda – asociere de meșteșugari sau negustori pe domenii ?
S-aveți spor, tektoni români în tot ce faceți cu lemnul!
Ca să sărim secole și milenii spre actualitate merită să citiți și despre Kengo Kuma
