În 12 februarie am primit primul mesaj de la Richard, prin care cerea informații referitoare la câteva piese de mobilier din catalogul online MobelAmadeus.ro Apoi au urmat câteva schimburi de mesaje pe WhatsApp și am primit 3 schițe de mână la care am răspuns cu o altă schiță de mână.
Imagini în ordine cronologică
Comunicam cu un inginer software care construiește orașul viitorului Toyota Woven City. Român, din Timișoara, orașul meu de suflet, orașul studenției mele.
După Aerotravel Lufthansa și Ciocolateria Leonidas am ajuns să discut despre mobilarea unui apartament din complexul Paltim Timișoara. E la o azvârlitură de băț de catedrala din centru, pe malul Begăi, mai aval. Retrăiam în timpul discuțiilor frânturi din amintirile mele de student, de pe vremea când băteam pe jos distanțele din Complexul Studențesc, din 2MV, prin Piața Operei înspre Maria, și mai departe spre Josefini. Nu o dată am mers pe jos până la gară, sau până în 700, să mănânc o pleșkaviță. Și iarăși m-am teleportat în Timișoara, se pare că anul acesta se axează acolo cele mai interesante proiecte atipice.
Schițe de mână
Se spune că doi ingineri pot comunica și dacă nu vorbesc limba celuilalt doar cu un creion și o foaie de hârtie, când faci schițe de mână e mai simplu decât minute de explicații în cuvinte. Richard a vrut o masă Lombardo, scaune Dijon modificate și 3 corpuri, două derivate din dresorul Bold și un stand TV.
E fantastic cum se schimbă oamenii după ce călătoresc, eu am simțit în eleganța formulării cererilor lui, în repetatele mulțumiri pentru fiecare detaliu bifat, în deschiderea către sugestii și evaluarea propunerilor tehnice că mi-aș dori să urc întreaga țară într-un tren și să-i duc ”pe afară” să vadă oameni cu zâmbetul pe buze, cu respect și considerație față de cei cu care interacționează. Știu sigur că mă înțeleg cei care au trăit sentimentul.
No’ bun, astea zise și desenate, cu cele 3 schițe de mână la bază am răspuns cu o altă schiță de mână, pentru aprobare. Nu simulare 3D, fără timp pierdut, fără întârziere.
Odată aprobat că am înțeles ce trebuie s-a lansat în producție comanda, care a ajuns livrată la 10 zile după Paște. Că atunci venea omul nostru acasă.
Totul de la distanță, simplu, bazat pe o comunicare excelentă.
Scaunele au fost primele gata, au așteptat mai bine de o lună să li se alăture masa, standul TV și mai la sfârșit cele 2 dresoare.
Adâncimea de 55 de cm și echiparea suplimentară cu uși au făcut ca cele 4 corpuri, câte două suprapuse să cântărească semnificativ așa că la descărcare am recomandat să fie prezenți mai mulți prieteni bine hrăniți.
Pe parcursul producției l-am ținut la curent cum înaintăm și i-am trimis imagini cu fiecare piesă care ajungea ambalată, să marcheze avansul și respectarea termenelor agreate.
Totul a pornit de la niște schițe de mână, fără a trece prin calvarul proiectării computerizate, și a corespuns la final 100% cu ceea ce s-a comandat. Creionul și stejarul sunt buni prieteni, cred că tâmplarii din fabrică au scris în cei 30 de ani de când lucrează mai mult decât la școală. Unde mai pui aritmetica mentală la care excelează prin prisma meseriei.
Richard s-a descurcat și a asigurat manipularea la recepția coletelor, deși nu i-aș fi recomandat să testeze așa serios condiția fizică de care dispune. Mă gândeam că din fotoliu de programator e ceva mai incomod să pui mâna pe 100+ kg de stejar, dar am apreciat greșit.
În timpul în care montam biblioteca circulară din Moșnița despre care v-am scris ieri, se încărcau în mașina de transport toate piesele de mobilă pentru Richard. Dacă timpul mi-ar fi permis, aș fi rămas să-l ajut la descărcat, a doua zi.
A avut bunăvoința să îmi trimită imagini și a fost de acord să menționez locația lui pentru acest articol. Cred că a avut parte de o zi superbă, cu soare din plin care au făcut mobila produsă de noi să strălucească.
Corpul Bold cu uși rabatabile
Masa Lombardo 200×100 cu scaune Dijon
Căutam în minte câte astfel de situații am întâlnit, când câteva schițe de mână rezolvă ceea ce folosind un PC ar dura mai mult.
Mi-amintesc bancul cu inginerii americani care au descoperit că în spațiu nu scrie pixul, în lipsa gravitației. Au cercetat ani de zile și au conceput un nou tip de pix, cheltuind sume colosale până au venit cu un pix care scrie în imponderabilitate. Între timp rușii au folosit un creion grafic.
Am căutat în cei 12 ani de scris articole ce schițe de mână am mai publicat și sunt mai jos 6 exemple.
