2×4 sau 38×89? Lemn pentru construcții

Trebuie menționat că în România 2×4 sau ”two by four” nu înseamnă nimic pentru cei care nu vorbesc engleza. Îmi permit să cred că lipsa adaptării la dimensiunile generalizate uzuale pentru lemn de construcții a făcut să rămânem pe dinafara vestului. Greu ne schimbăm și nu e vorba ca să renunțăm la ceva moștenit de la românii antici. Nu ne modernizăm, chiar când vedem pe alții că o fac în grup, cu toții.

Oare va mai amintiți momentul alinierii la calendarul gregorian în 1 aprilie 1919, cu părăsirea celui iulian foarte greu și cu împotrivirea bisericii care abia în 1923 a decis sa adopte calendarul nou? Oare mai ținem minte că Unirea de la 1918 s-a înfăptuit în 18 noiembrie pe stil vechi/1 decembrie, pe stil nou?

2×4 inchi nu ne spune nimic, însă pentru ardeleni 2 țoli pe 4 țoli înseamnă ceva. Dacă a mai trecut prin casă un vecin care vorbește de instalații sigur s-a auzit de țoli. Țolul e Zoll în germană și da, 1 țol are 2,54 cm, din sistemul imperial -> Zoll(țol) = inch! Așa cum Schindel este șindrilă! Să știți că-n Maramureș și vaca întelege doar în germană să se dea înapoi – e comanda Zurück!

1 ft (foot) = 12 inch sau zoll – Sistemul imperial se bazează pe duzină, în loc de multiplicarea de 10. Dacă iei ouă să știi de ce ai cofraje mici de 6 ouă – jumătate de duzină.

La noi vom găsi scândură tăiată la 25, 32 sau 50 mm adică 1 țol, 32 și poștă (2 țoli). Prin unele zone din România scândura de poștă se numește dulapi. Ambele denumiri au treabă cu grosimea scândurii. Puțini știu că e diferență mare la scândura verde vs scândura uscată. Am văzut că și marile magazine de bricolaj vând cherestea verde și cherestea uscată. E o blasfemie să depozitezi lemn verde prin curți și șoproane de supermarket, sau în raft, așezate în picioare, unde se strâmbă înfiorător, de ajunge doar deșeu.

Revenind la lemn acest 2×4 însemna ceva în 1900 și altceva în 2024. Adică vremurile au impus schimbări, adaptări și transformări.

Construcțiile de case din SUA de acum un secol au în structura pereților 2×4 autentic adică 51×102 mm. Pentru că atunci nu conta exactitatea prea mult. În timp s-au prelucrat cherestelele, dar denumirea de two by four s-a păstrat, chiar dacă măsurat la fix a devenit prima dată 1¾ x 3¾ inchi și într-un final 1½ x 3½ inchi după prelucrare.

Sistemul metric echivalează 38×89 mm cu 2×4, însă se referă la dimensiunea prelucrată pe cele 4 fețe, cu muchiile rotunjite. E adevărat că lemnul uscat și prelucrat la 4 fețe este mai prietenos cu mâinile dulgherului însă nu trebuie să mire pe nimeni diferențele de cote. Vestul Europei lucreaza în mod curent cu aceste dimensiuni, dar spre noi parcă nu trec. Nici cunoștințele lor par să nu vină.

Ambele imagini de mai sus sunt preluate de pe site-ul Working Forest

Personal afirm că în țara cea mai împădurită din Europa, după Ukraina, în România avem o cultură a lemnului doar la nivel artizanal, deloc profesionalizată, deloc pretențioasă la calitatea materialelor și a manoperelor asociate lemnului. Lucrăm cu lemn, însă puțin și prost calitativ la nivel național, chiar daca avem câțiva meșteri buni. Vă amintiți Stereotomia? Nu e românească …

Îngăduiți-mi să mai fac referire la un alt standard CLS – Canadian Lumber Standard care depășește clasele de rezistență C16 și C24 menționate de mine anterior în acest articol – Clase de rezistență pentru lemn de construcții. Canada are un melanj de sisteme de măsură, în construcții se folosesc unitățile imperiale, dar uneori și cele metrice, iar pe autostrăzi se circula cu Km/h și gradele Celsius spun temperatura.

Fiind un exportator de foarte mare anvergură, produsele din lemn provenite din Canada se vând cu caracteristicile native, pe care le duc pe tot globul.

Imaginea de mai sus are toate formele de identificare – metric, imperial, clasa de rezistență european și standard canadian. Graded 2400 se referă la lungime, redusă față de 8ft adică 2438,4 mm conform conversiei precise.

Quora este pentru mine o fântână nesecata de informație.

Și când te gândești că am citit câteva ore bune să înțeleg ce vând oameni în imaginea de mai jos, motivul de la care a pornit scrierea acestui articol.

E simplu, e un instrument de măsură dar mai ales de făcut marcaje pe elemente de 2×4 sau 38×89 mm. Pentru dulgherii francezi sau belgieni este normal să lucreze cu lemn cu aceste cote.

Din cauza asta și casa mea este făcută tot cu lemn cu grosime de 38 mm, adică 2 țoli sau inchi înainte de prelucrare. Lemnul provine din Belgia, chiar și anul acesta mai lucrez cu cele câteva scânduri rămase de la construcția casei de anul trecut. Atâta doar că casa noastră e considerată Overbuild conform aprecierilor primite din America – pereții nu-s de 2×4 ci de 2×10. Puteam face 2 case jumate din lemnul asta după părerea colegilor americani!

Am găsit și aici, în Baia Mare lemn cu cote de-astea, nebune, aduse de la Pabst Holz de către lemnshop.ro. Știu că nu le merge site-ul dar puteți suna și întreba. Au și lambriu și CLT și grinzi lamelare.

Am apreciat ca au produse de fixare a lemnului de la Rothoblaas. Sunt comparabile cu Fischer și HECO.

Tubafors se mai spune în Suedeză – två gånger fyra | În franceză – Un deux par quatre | în finlandeză – kakkosnelonen |