Dex-ul ne spune că tradițional înseamnă ”Care s-a păstrat prin tradiție, care ține de tradiție, întemeiat pe tradiție” cu sinonimul bătrânesc ori consacrat. Mai jos apare cuvântul francez din care se trage – traditionnel – care în dicționarul Collins este explicat așa – customs, beliefs, or methods are ones that have existed for a long time without changing. Deci ceva neschimbat de multă vreme e preferabil bătrânescului ca definiție.
Ieri de 1 decembrie am auzit asta cu tradiționalul de m-am săturat. Totul e tradițional, pălincuța, sarmalele, spa-ul, masaj thailandez … alege. Și le merge, le merge … Am un sentiment de lehamite și distanțare, se folosesc vorbe, se spun cuvinte, doar pentru a da sinusoide aerului expirat. Cei ce vând spun, ce ce cumpără admit, toți râd, banii se mută dintr-un buzunar într-altul.
Mie nu-mi place contextul tradiționalului ăsta deșănțat, comercial. Văd tradiționalul prin perpetuarea focului nu prin venerarea cenușii, cum zice ARCSIB-ul.
Cabana mea are acoperiș tradițional din draniță. Tot îi corectez pe oamenii care îmi spun că e șindrilă sau șiță. Nu e, e din Maramureș și aici i se spune draniță. Am scris despre asta mai demult – Sindrila – traducerea din germana a cuvântului schindel – iar mai apoi am revenit asupra subiectului, după ce am fost în Ukraina – Invelitoare din lemn la Bukovel – nu-i nici șindrilă nici draniță. Cabana mea e cu ceva tradițional prin ea, dar e compusă dintr-o sumă de elemente românești, englezești, izolație cu aer de casă pasivă, sobă germană cu aducțiune de aer exterior.
În vremurile acelea articolul acesta – Cum se numește în limba română această sculă pentru crapat lemnul? – a suscitat muuult interes și am contabilizat comentarii foarte faine.
Am pornit scrisul despre tradițional în astă zi de la aprecierea învelitorii exterioare a pereților. Cei care aleg lemnul, în România, sunt văzuți mai șui de cap, cu siguranță umblați p-afară de unde au venit cu nebuniile astea. Lemnul tratat termic e scump de-ți sare clopu’ așa că n-ai înclina spre lemn pe fațade dacă au toată ”țigla pe casă”.
Anterior într-un articol din ianuarie 2023 – Fațada din lemn pentru case rezidențiale – am găsit imagini frumoase, cu fațade negre. Acolo e Accoya.
Anul acesta am fost în Belgia și am dormit 2 nopți într-o casă cu toți pereții placați cu șindrilă de salcâm. Avem acolo un ”habitat groupe” – toate casele sunt construite de aceeași echipă, în aceeași manieră, fără garduri, cu o grădină comună și cu o gașcă de tinerei de 60-70 de ani, care au valori comune și se întâlnesc să facă chestii împreună. Mai pe tradițional … nu, glumesc, doar în felul lor, care le place, fără a vorbi sforăitor de felul în care își duc viața.
Bardage en bois – tradițional
Am avut oarecare implicare în apariția șindrilei de salcâm, de la atelierul din Ungaria despre care am scris, însă nu doar acest tip de învelitoare se montează acolo. Și nici nu poartă numele de tradițional. E lemn, bardage en bois, simplu.
Cred că oamenii cu vederi deschise, care călătoresc și văd alte națiuni și culturi, aleg elemente ce le plac, care funcționează, care sunt răspunsul la niște cerințe și nevoi și le aplică, într-un melanj ce are nevoie de bun simț și bun gust ca să nu ajungă kitch, adică eclectic, cum i se spune azi.
Îndrăznesc să spun că tradițional astăzi înseamnă metode verificate, clasice, care au trecut testul timpului. Casa mea este din lemn, un sistem combinat franco-britanic-american. Pentru americani e overbuild, pentru nemți e casă pasivă, pentru România nu există legislație în auditul energetic ca să cuprindă toate sistemele pasive și active care funcționează în casa noastră. E foarte simplă ca funcționare, avem principii de ventilare fantastic de eficiente energetic și de circulație naturală a apei, fără pompe.
Tradițional pentru mine este definiția soluțiilor simple, verificate în timp.
