Glosar de termeni:

• nZEB nu e casă pasivă
• sobe cu randament sau performanță >= 80% nu se fabrică în România
• soba cu acumulare de căldură este un proiect unicat, construit la fața locului de un sobar priceput, dar care se confruntă cu o realitate cruntă – Sobar – paradoxul meseriei în 2024 – fără Standard Ocupațional

Declarațiile Ministrului Mediului de foarte recent m-au determinat să scriu despre zicerile domniei sale. Afirmă că suntem încă foarte dependenți de lemnul de foc și că acesta contribuie și azi cu 3,5% la PIB. Nu zice că lemnul arde în tot felul de aparate de încălzit cu biomasă, mai mult sau mai puțin performante și că Guvernul dă cu bâta-n baltă cu finanțarea pentru Rabla pentru sobe – 10.000 lei cu TVA pentru performanță peste 80% – Nu ai cu cine măsura performanțele și nici cu cine construi după cifrele astea pentru o țară întreagă. Se pot cumpăra sobe performante din străinătate însă subvenția de 2.000 de euro nu acoperă nici măcar 25-30% din costul unei sobe performante.

Nu avem legislație. Nici pentru sobe, nici pentru sobari. Nu există școală care să aibă programa de învățământ care să permită emiterea unei diplome de sobar. Nu există legislație și metodologie ca să măsori performanța sobelor, ci doar niște aprecieri generale vechi, ne-adaptate.

Soba cu acumulare de căldură pe care o dețin

E gata al doilea sezon în care ne-am încălzit folosind soba cu acumulare de căldură și abia azi încep să scriu articolul dedicat acestei piese minunate care alcătuiește partea de instalații pentru confortul termic al locuinței. Arhitectul acestei sobe este dl Vlad Sadici cu contribuția excepțională a domnului Andrei Leșan – președintele ARCSIB – Asociația Română a Constructorilor Sistemelor de Încălzire cu Biomasă.
Atât în sezonul 2023-2024 cât și în această iarnă, ce pare că încă nu se dă bătută, consumul de biomasă/lemn de foc nu a trecut de 2 mc pentru întreaga perioadă a unei ierni. Aceasta cantitate de lemn a ars și a încălzit o casă de 137 mp utili, P+M, din jumătatea lui noiembrie până la jumătatea lui martie.

Greutatea, masa pentru această soba cu acumulare de căldură este de cca 2300 de kg, calculată la final, prin însumarea greutății materialelor folosite la construcția ei. Soba a făcut parte din planul construcției casei de la bun început, fiind nevoie să includem soclul acestei sobe în partea de fundație.

Tubulatura pe care o vedeți este cea care aduce aer din afara spațiului locuit și permite arderii din focar să aibă loc cu suficient oxigen, fără a consuma aerul din încăperile unde stau sau dorm oameni.

Casa este construită pe un sistem de fundații izolate. Soba cu acumulare are o greutate care trebuie susținută de un soclu adecvat și concomitent trebuie asigurat și necesarul de aer pentru ardere. Utilizarea aerului din încăpere este inacceptabilă pentru mine.

Imaginea din stânga este fantastic de relevantă pentru cine vrea să înțeleagă. Soba cu acumulare de căldură trebuie să radieze energia termică înmagazinată în pereții săi, lent, către spațiul locuit și nu în jos, spre blocul de beton ce îi servește la susținerea greutății.

Coșul de fum este model Leier LSK 200, construit lipit de corpul sobei și care a fost prezentat anterior în articolul – Horn de 9 m – aștept tencuială și sobă

Pentru construcția efectivă a sobei au lucrat 4 oameni timp de 7 zile x 12 ore lucrătoare pe zi. Petru cei real interesați sunt dispus să ofer informații. Am terminat în termenul pe care ni l-am propus și am putut folosi soba în sezonul trecut

A fost un efort fantastic ca să organizez totul pe etape, să înțeleg când și ce trebuie să intervină pe parcursul construcției. Etapele în sine, de construcție ale sobei nu au fost grele. Dar nu am avut voie să uit ceva, ca nu cumva ulterior să fie totul mult mai dificil, poate imposibil de făcut.

NU a trebuit niciodată să sparg ce am făcut, din cauză că am uitat ceva. Aceasta a dus la un consum de energie și mi-a albit părul pe cap, de grija ca nu cumva să trebuiască să mă întorc și să stric ceva deja terminat.

Vlad Sadici a proiectat totul, asta însemnând unde și cum vine fiecare bucată de cărămidă sau șamotă pusă. Unele au trebuit zidite cu argilă, altele cu adeziv rapid. Soba include un cuptor accesibil din bucătărie și un schimbător de căldură care contribuie prin circulație naturală la ridicarea temperaturii masei de apă din puffer.

Materialele folosite au fost cele de mai jos:

• șamotă Subțire – 250 buc
• șamotă Groasă – 90 buc
• cărămida roșie – 370 buc
• saci nisip – 63 kg
• Haft Mortel – 70 kg
• saci argila – 2 buc – 50 kg
• șamotă Germană pentru focar – 9 buc
• clapetă de reglaj aducțiune aer exterior
• doua clapete pentru dirijarea gazelor de ardere
• ușă focar
• tencuiala decorativa

Lucrările au avut loc în octombrie 2023.

Imaginile cu acest model de soba cu acumulare de caldura sunt sper edificatoare în sensul înțelegerii complexității acestei structuri. Nu e rachetă rusească, este o sobă pe baza unor concepte rusești vechi. Fumul este încolăcit de 2 ori prin canalele sobei și ajunge de 2 ori la baza ei. Sunt 2 clopote unde gazele de ardere își cedează o bună parte din căldură.

Focarul este demontabil și poate fi scos complet prin ușă și chiar înlocuit dacă e nevoie. Șamota germană rezistă la peste 1000 de grade, deși piroliza completă a lemnului are nevoie doar de 600-800 de grade Celsius. Prin ardere completă, lemnul nu generează monoxid de carbon, ci doar dioxid de carbon și apă. Temperatura gazelor la ieșirea de pe horn nu depășesc 100 de grade.

Am scris despre acest subiect – Carbonul – copacii – energia soarelui și premiul Nobel – merită să înțelegeți acest concept: Lemnul crește din aer, captând carbonul, nu din sol.

Este incredibil de mic consumul de lemne și foarte mare confortul. Iarna care a trecut am stat la cca 21-22 de grade în casă, cu un singur foc pe zi. Avem lemn uscat, vechi, păstrat mai bine de 2 ani la uscat în aer liber și acoperit. La indiferent ce preț l-aș cumpăra, deși nu-l cumpăr, tot este mult mai rentabil decât gazul sau curentul electric.

Mircea Fechet zicea că se pierde foarte mult lemn din specii nobile, în special stejar, pentru că ajunge lemn de foc. Nu-l cred, e o zisă gratuită, n-am văzut nicăieri stejar la vânzare ca lemn de foc, doar scânduri. La noi soba cu acumulare de căldură a mers sezonul trecut cu deșeurile de brad de la construcție și sezonul acesta cu deșeul de stejar de la marginea scândurii cu coajă, folosite anul trecut la fabricarea mobilei. Bradul arde mai viu, cu flacără, stejarul face jar.

Soba din proiect arăta așa:

Dacă vreți să știți mai multe încercați să-mi scrieți sau mai bine un telefon. Dacă am timp și pot să vă ofer informații relevante, o voi face cu tot dragul.

Eu mă consider un norocos. Pot funcționa și off-grid, iar vremurile care se prefigurează par să vrea să justifice o sobă cu acumulare de căldură negreșit.

S-aveți căldură-n case și lumină-n suflete!